Acasă Focus Agricol Un român aruncă 129 kg de mâncare pe an

Un român aruncă 129 kg de mâncare pe an

de A

Fiecare român aruncă pe an 129 de kilograme de mâncare, în medie, iar ţinta Guvernului este să reducă această cantitate la jumătate până în 2030, spune Cornel Hanganu, consilier în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a României din cadrul Guvernului României. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a demarat campania de informare și conștientizare asupra efectelor majore și pe termen lung ale risipei de alimente ”Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!”.

„Un român aruncă 129 de kilograme de mâncare pe an, în medie, însemnând mâncare gătită, fructe, legume, produse de panificaţie, lactate, carne. Avem pentru anul 2030 drept ţintă înjumătăţirea pe cap de locuitor a risipei alimentare”, a spus Hanganu.

El afirmă că risipa alimentară se produce pentru că estimăm greşit cantităţile atunci când facem cumpărături, nu depozităm corect alimentele, dar şi pentru că nu suntem atenţi la termenul de valabilitate.

„12% din mâncarea cumpărată ajunge la coş, însă stăm bine, pentru că media UE este aproape dublă. Cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare la coş. Un fenomen îngrijorător este că avem, pe de o parte, subnutriţie şi risipă alimentară, dar pe de altă parte 15% din populaţia României este obeză, ceea ce înseamnă că educaţia alimentară are carenţe, oamenii nu se preocupă de calitatea şi de cantitatea mâncării”, a adăugat Hanganu.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a arătat că, pentru a diminua risipa alimentară, cea mai importantă este educarea consumatorului în familie şi în sistemul educaţional, dar şi reglementările şi activitatea instituţiilor care au atribuţii în acest sens.

„Mă bazez foarte mult pe implicarea autorităţilor, a institutelor de cercetare, a mediului academic şi a partenerilor interesaţi de acest fenomen. Noi, la Ministerul Agriculturii, care ar trebui să ne precupăm în primul rând de securitatea alimentară şi de suficienţa hranei, contribuim la acest subiect. Noi vom încerca să tragem un semnal de alarmă, să facem o agricultură sustenabilă, durabilă, să educăm consumatorul în direcţia prevenirii risipei alimentare şi în direcţia consumului de produse proaspete şi sănătoase”, a spus Oros.

Totodată, risipa de resurse înseamnă şi un factor ridicat de poluare, a completat el.

„Trebuie să consume produse locale, proaspete, româneşti, aşa cum reuşi să ajungem la acel echilibru unde presiunea pe producţii foarte mari, unde agricultura este mai puţin durabilă, acolo unde s-a făcut exces s-a demonstrat că lucrurile nu sunt foarte bune. Acum avem ocazia să ne oprim să nu mergem pe drumurile greşite pe care au mers unele ţări care acum prin aceste strategii vor să corecteze acele greşeli. Putem prin educaţie să ajungem la echilibru între veniturile decente ale celor din agricultură şi, pe de altă parte, consumatorul să aibă acces la o hrană sănătoasă, de calitate. Sigur că pentru o hrană sănătoasă preţul este mai mare, dar este de preferat să cheltuim puţin mai mult pentru o hrană sănătoasă”, a precizat ministrul.

Începând din acest an, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat data de 29 septembrie „Ziua Internaţională de conştientizare asupra risipei alimentare”.

”Principala soluție pentru schimbarea comportamentului consumatorilor este educarea și informarea acestora, atât în familie cât și în școli. Sunt necesare și reglementări clare și coerente între instituțiile care au atribuții în această direcție, astfel încât să fie creat un cadru legislativ și comportamental care să transforme toate aceste deziderate în realitate. Am convingerea că întâlnirea de astăzi va fi percepută ca un apel pentru identificarea acelor măsuri, instrumente, pârghii care să combată risipa alimentară, să eficientizeze implementarea tuturor prevederilor legislative specifice pe care le avem și mă bazez pe implicarea autorităților, pe expertiza și profesionalismului reprezentanților mediului academic, a institutelor de cercetare și a tuturor partenerilor care sunt interesați de acest fenomen”, a declarat ministrul Adrian Oros.

Oficialul a mai spus că realizarea obiectivului de reducere a risipei de alimente presupune eforturi susținute, la toate nivelurile. Totodată, oficialul MADR a transmis necesitatea implicării tuturor actorilor, atât a autorităților competente, cât și a societății civile și a mediului de afaceri, pentru a avea o politică națională coerentă de reducere a risipei alimentare.

Această campanie este structurată în două etape, respectiv campania de diseminare a materialelor informativ educative realizate în parteneriat cu InfoCons la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale, al cărei grup ţintă îl reprezintă publicul larg-consumatorii, în calitatea lor de cetăţeni.

A doua etapă este campania de informare şi educare a consumatorilor din unităţile de învăţământ preuniversitar privind prevenirea şi diminuarea risipei de alimente „Şi tu poţi proteja planeta! împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente”, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în conformitate cu Protocolul încheiat de Ministerul Agriculturii cu această instituţie.

Unele studii arată că producția totală de produse alimentare ar trebui să crească cu cel puțin 60% pentru a hrăni o lume de peste 9 miliarde de oameni până în 2050, potrivit datelor publicate de minister.

Alte studii arată că soluția nu constă în creșterea producției, ci în îmbunătățirea accesului și distribuției alimentelor, în schimbarea dietei și în reducerea risipei alimentare.

Aproximativ 1,3 miliarde de tone de produse alimentare se pierd sau se irosesc în fiecare an, reprezentând 33% din totalul alimentelor produse pentru consumul uman.

Sistemul alimentar global înseamnă 4 miliarde de tone de produse alimentare, din care peste 90% sunt produse pe terenuri, iar sub 10% sunt din apele interioare, mări și oceane.

Producția alimentară din pescuit și acvacultură a crescut din 1950, depășind 160 milioane de tone în 2014.

Conform ultimului Eurobarometru, din 2014, românii apreciau in proporție de 90% că aruncă sub 15% din alimentele cumpărate. Acest procent era superior celui din ianuarie 2011, când circa 79% dintre ei apreciau că aruncă sub 15% din alimentele cupărate.

În perioada 2015-2018 Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, a derulat un proiect finanțat de MADR, referitor la risipa alimentară din România, “Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice”.

Studiul a fost făcut pe un eșantion reprezentativ de 930 de persoane de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de 3,3%. Rezultatele cercetării de impact au indicat faptul că în gospodăriile din mediul urban din România procentul mediu de risipă alimentară este de circa 10,4%.

Ca profil de consumatori, persoanele sub 35 de ani sunt cele mai inclinate să risipească (circa 15%), în timp ce persoanele peste 65 de ani aveau un nivel de risipă de 6,2%. Risipa este mai mare în București (12,1%), ca și în sudul țării (11 %) și este mai redusă în Transilvania (9%).

Familiile cu venituri mai mari risipesc mai mult (13,5%) în raport cu famillile cu venituri minime (doar 6,9%).

Datele din 2016 ca și cele din 2020 indică produsele de panificație și mâncărurile pregătite acasă drept produsele cu cel mai mare risc de risipă. Cu toate acestea tendința de risipire a scăzut în 2020, comparativ cu 2016, la toate categoriile de produse, cu maxime semnificative la produsele de panificație (scădere de 63,8% față de 2016) ca și la mâncărurile pregătite în gosodărie (scădere de 61,11% față de 2016).

Nivelul risipei alimentare din România înregistrează o tendință descrescătoare, chiar dacă veniturile populației au crescut în perioada 2011 – 2020.

Scăderea este mai accentuată în 2020 și ca urmare a efectului potențial pe care l-a avut epidemia de COVID 19.

din aceeasi categorie