Cel mai recent raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) arată că natura degradată și schimbările climatice sunt principalele amenințări pentru viitorul Europei. Chiar dacă s-au constatat progrese însemnate în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2, natura este supusă degradării, iar exploatarea resurselor rămâne excesivă. Cât privește România, deșeurile și seceta rămân provocări puternice.
Uniunea Europeană a înregistrat progrese semnificative în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în îmbunătățirea calității aerului și în creșterea ponderii energiilor regenerabile, însă starea generală a mediului rămâne îngrijorătoare, potrivit celui mai recent raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), publicat astăzi, se arată într-un comunicat de presă al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilo.
Raportul „Starea mediului în Europa 2025” arată că natura este în continuare supusă degradării, exploatării excesive și pierderii biodiversității, iar schimbările climatice se intensifică într-un ritm alarmant, cu efecte directe asupra sănătății, securității și economiei europene. Europa este continentul cu cea mai rapidă creștere a temperaturilor la nivel global, iar evenimentele meteorologice extreme din ultimii ani – inundații, incendii forestiere, secete – demonstrează vulnerabilitatea ecosistemelor și a comunităților noastre.
„Totodată, raportul subliniază că atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050 depinde de o gestionare mai responsabilă a resurselor de apă, a terenurilor și a biodiversității, precum și de accelerarea implementării Pactului verde european”, precizează documentul.
Potrivit comunicatului, „în contextul raportului AEM, România ocupă un rol activ, cu progrese notabile, dar și provocări care necesită acțiune susținută”. Ca puncte pozitive, se consemnează faptul că România a adoptat o strategie pe termen lung care urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția către o economie neutră climatic până în 2050.
Planul național integrat energie-mediu (NECP 2021-2030) este în curs de actualizare, în vederea alinierii cu ambițiile europene și cu strategia pe termen lung. În multe orașe reședință de județ, prin utilizarea datelor de teledetecție, s-au estimat suprafețe considerabile acoperite de vegetație urbană, reflectând preocuparea pentru spații verzi urbane. România a înregistrat îmbunătățiri la nivel de management al deșeurilor și reciclare, sub influența legislației UE și a mecanismelor de avertizare timpurie legate de țintele de reciclare municipală și pentru ambalaje.
Pe de altă parte, „există riscul ca România să nu atingă pe deplin țintele de reciclare pentru deșeurile municipale și de ambalaje până în 2025”, potrivit raportului AEM. Presiunea asupra biodiversității și sănătatea ecosistemelor rămân teme sensibile, din cauza agriculturii intensive, fragmentării habitatelor și utilizării terenurilor. În unele zone, resursele de apă și sistemele hidrologice sunt supuse stresului, mai ales în perioade de secetă și variabilitate climatică. Dezvoltarea economică necesită investiții majore în tehnologii curate, tranziție energetică și adaptare la schimbările climatice — transformarea clădirilor, modernizarea infrastructurii, electrificarea transporturilor.
„Acest raport ne arată, încă o dată, că natura nu mai poate aștepta. România are obligația să accelereze măsurile de refacere a biodiversității, de gestionare sustenabilă a resurselor de apă și de sprijinire a comunităților în fața schimbărilor climatice. Protejarea mediului nu este o cheltuială, ci o investiție în sănătatea oamenilor, în competitivitatea economiei și în siguranța generațiilor viitoare”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
AEM publică un raport privind starea mediului o dată la cinci ani, astfel cum se prevede în regulamentul său. Mediul european 2025 este al șaptelea raport de acest tip publicat de AEM din 1995. Acesta furnizează informații științifice solide referitoare la modul în care trebuie să răspundem provocărilor majore și complexe cu care ne confruntăm, cum ar fi schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea aerului și a apei.
„Raportul a fost elaborat în strânsă colaborare cu Rețeaua europeană de informare și observare a mediului (Eionet) din cadrul AEM. Raportul se bazează pe vasta expertiză a Eionet la nivel de experți și oameni de știință de renume în domeniul mediului, din cele 32 de țări membre ale AEM și cele șase țări cooperante”, completează comunicatul.
