Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, va preda succesorului său o schiţă de buget a ministerului pe care tocmai îl părăsește. Fondurile de care ar avea nevoie ministerul sunt relativ asemănătoare cu cele din 2015, la care ar trebui să se adauge fondurile destinate infrastructurii principale de irigații. La bilanț de mandat, ministrul a pus pe primul plan reușita cu reducerea TVA la alimente.
”Legea spune foarte clar că în 2016 trebuie să avem separat în buget 145 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii. Discuţia cu premierul Ponta şi cu ministrul Teodorovici a fost ca MADR să facă o economie din ceea ce are, adică din cele 5,2 miliarde de lei, în acest moment de jumătate din această sumă de 145 de milioane de euro şi noi am făcut acea economie şi în egală măsură Ministerul de Finanţe se angajează să suplimenteze cealaltă jumătate, care însemna în jur de 300 milioane de lei. Voi prezenta schiţa de buget viitorului cabinet cu cele 5,2 miliarde de lei plus cele 300 de milioane de lei pentru irigaţii”, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în conferinţa de bilanţ.
Legea irigațiilor a fost subiect de dispute în Parlament, PNL opunându-se în prima etapă la adoptarea actului normativ prin care se introducerea fundamentarea financiară pentru reabilitarea sistemului principal de irigații. Parlamentarii PNL au susținut tot timpul că este nevoie de o listă cu investiții, pentru ca banii să nu ajungă în alte părți. În cele din urmă, Ministerl Agriculturii a elaborat și două proiecte de HG prin care sunt stabilite strategia și lista de investiții.
Bilanț
Daniel Constantin a prezentat bilanțul celor 3 ani și 6 luni, cât a ocupat funcția de ministru al Agriculturii. După lista prezentată, domeniul a avut parte de câteva succese; totuși, a fost și cel mai contestat sector, cu moțiuni, mitinguri și proteste la poarta ministerului.
Cea mai importantă măsură luată se referă la reducerea TVA la 9% pentru produsele alimentare. ”Timpul a dovedit că această măsură (reducerea TVA ) şi-a atins obiectivele şi mă refer în primul rând la componenta socială şi anume scăderea preţurilor, pentru că am vrut ca toţi cetăţenii acestei ţări să beneficieze de pe urma acestei măsuri (…) Al doilea obiectiv cu impact indirect asupra cetăţenilor se referea la creşterea consumului şi astăzi, la numai câteva luni de la implementarea măsurii, consumul a crescut exponenţial. Emoţia pe care am avut-o cu toţii s-a referit la încasări pe care le-ar putea avea bugetul şi îngrijorări manifestate de partenerii europeni şi internaţionali vizavi de lipsa încasărilor odată cu reducerea TVA. S-a certificat că am avut nu numai acelaşi nivel de încasări cu TVA de 24% ci chiar mai mari. Una peste alta, această măsură a dat o nouă şansă dezvoltării agriculturii româneşti şi mai ales a sectorului de industrie alimentară, care a ajuns la un procent impresionat din PIB, peste 6%, depăşind cu mult alte sectoare economice ale României”, a spus Constantin.
Cel de-al doilea obiectiv este cel referitor la reabilitarea infrastructurii de irigaţii, ţinând cont de potenţialul României de dinainte de 1989, pentru care au fost promovate modificări și completări la Legea irigațiilor. ”Vorbim de aproape 1,2 milioane hectare care pot fi reabilitate atât ca infrastructură principală cât şi secundară în următoarea perioadă. Cred că, alături de reducerea TVA, aceste două componente reprezintă atât din punct de vedere al volumului cât şi al importanţei, priorităţi atinse de acest mandat”, a adăugat ministrul Agriculturii.
În al treilea rând, minitrul demisionat Constantin a atras atenția asupra modului în care au fost folosite fondurile europene.
”Am preluat PNDR 2007-2013 cu un grad de absorbţie de 44,5% şi îl predăm cu un grad de 90,35%. În cifre absolute, a crescut absorbţia de la 3,6 miliarde de euro la 7,3 miliarde de euro”, a adăugat Constantin.
Ministrul a subliniat că unul dintre regretele sale se leagă de Programul Operaţional de Pescuit (POP) unde, chiar dacă s-au făcut progrese din mai 2012, nu s-a reuşit decât o absorbţie de 58%.
Cât privește PNDR 2014-2020, acesta a fost primul program deschis în 2015, alături de cel al Cercetării, a subliniat Constantin. ”Pînă acum au fost depuse 6452 de proiecte în cadrul celor 13 măsuri de finanțare deschise, ce totalizează aproximativ un miliard de euro. S-au întocmit 21 de rapoarte de selecție, urmând să se semeneze 551 contracte de finanțare”, a completat Daniel Constantin.
Avansuri la subvenții
Avansul din subvențiile 2015, atât de așteptate de fermieri, vor începe să fie plătite de marțea viitoare. ”Sigur că pentru anul 2015 trecerea la o nouă Politică Agricolă Comună a făcut ca avansurile să nu vină chiar în octombrie, dar ele vor veni. Directorii agenţiilor de plăţi mi-au garantat că săptămâna viitoare vor începe plăţile directe, avansul de 53 de euro pe hectar pentru toţi fermierii, pentru toţi cei peste un milion de fermieri care aşteaptă ca aceste plăţi să fie făcute”, a spus Constantin.
Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2015 este prima din noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014 – 2020 şi a adus schimbări majore, impuse de legislaţia comunitară pentru toate statele membre în ceea ce priveşte schemele de plată pe suprafaţă şi legislaţia aplicabilă, care cuprinde atât partea de activitate din sectorul vegetal, cât şi din cel zootehnic, având reguli noi privind criteriile de eligibilitate. De altfel, noile norme rpivind eligibilitatea cererilor de subvenție a făcut să se prelungească perioada de depunere a cererilor la nivelul UE, iar, în cazul României, și perioada de verificare a acestora.
