Cea de-a doua sesiune de consultări din cadrul proiectului „România Competitivă” a ajuns la concluzia că sunt prioritare patru obiective în domeniul agricultură. Suma totală necesară pentru aplicarea proiectului, numai în acest sector, se ridică la 1,1 miliarde de euro până în 2020. Pentru reușită se apelează și la Biserica Ortodoxă Română.
Dezbaterea privind agricultura din cadrul proiectului „România Competitivă”, desfășurată vineri, 15 iulie, s-a concentrat în jurul a patru obiective și măsuri, considerate prioritate pentru dezvoltarea domeniului. Primul obiectiv se referă la finalizarea cadastrului și a intabulării pentru terenurile agricole, pentru că, în lipsa lor, din 2020, fermierii români nu mai pot primi subvenții. Al doilea obiectiv are în vedere creșterea cu 20% până în 2020 a ponderii fermierilor mici și mijlocii incluși în structuri asociative cu scop lucrativ; al treilea se referă la rentabilizarea și modernizarea infrastructurii principale de irigații pe o suprafață de 820.000 ha până în 2020, pentru ca al patrulea obiectiv strategic să se concentreze pe revigorarea învățământului agricol și a consultanței agricole, creșterea până la 20% a ponderii fermierilor cu studii agricole, se arată într-un comunicat de presă la Ministerului Economiei, care manageriază acest proiect.
Proiect apolitic
Pentru măsurile luate în discuție, necesarul de finanțare estimat de inițiatorii proiectului se ridică la aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru întreaga perioadă 2016-2020. Ministerul Economiei așteaptă puncte de vedere și idei de măsuri suplimentare, „ținând cont de trei aspecte: impactul asupra creșterii PIB-ului potențial, prin intermediul capitalului, forței de muncă sau al productivității; bugetarea corespunzătoare și neutralitatea din punct de vedere politico-ideologic”, precizează comunicatul.
La dezbateri au fost prezenți reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerului Agriculturii, Băncii Naționale a României, Academiei Române, instituțiilor de profil ale administrației centrale, ai Comisiei Europene, asociații și patronate din domeniul agricol.
„România Competitivă” are schițate liniile de acțiune pentru următorii patru ani, linii care pot primi acum, în urma consultărilor cu specialiștii din fiecare domeniu, parteneri sociali, partide politice, organizații civice, elementele de valoare adaugată și consensul de care au nevoie din partea tuturor actorilor implicați în procesul de dezbatere, pentru a putea fi implementate cât mai curând posibil, completează comunicatul.
Reticențe la asocieri
Specialiștii trebuie să plece, în elaborarea proiectului, de la faptul că doar 21% din terenurile şi clădirile agricole erau incluse în cadastru până în februarie 2016. „Nefinalizarea cadastrului agricol scade valoarea activelor, le face greu tranzacţionabile şi impietează asupra rezultatelor economice”, se arată în Documentul de lucru folosit ca bază în cadrul dezbaterilor.
Inițiatorii proiectului România Competitivă au convenit cu specialiștii din domeniul agricol și reprezentanții mediului de afaceri prezenți la consultare că problema Cadastrului agricol va fi tratată separat, într-o sesiune specială de dezbatere, fiind un subiect ce necesită o atenție aparte, se arată într-un comunicat de presă la Ministerului Economiei, au anunțat organizatorii.
„Reticenţa fermierilor români de a intra în structuri asociative cu scop lucrativ (1% din total) reduce economiile de scală și îngreunează investiţiile în infrastructură”, susține Documentul. Potrivit acestuia, doar 1% dintre fermieri sunt organizații în astfel de structuri. În aceste condiții, obiectivul este de a crește la 20% până în 2020 a ponderii fermierilor mici şi mijlocii incluşi în structuri asociative cu scop lucrativ. Dinamica acestor structuri în ultimii ani nu este deloc îmbucurătoare. Astfel, în 2008 erau doar patru astfel de organizații, numărul lor crescând la 36 în 2011 și 2012, pentru ca să scadă la 32 în 2013 și să se prăbușească la numai 23 în 2014.
Principala măsură avută în vedere pentru atingerea acestui obiectiv se referă la promovarea unei „campanii de informare întreprinsă de MADR în colaborare cu Camerele Agricole Judeţene şi cu TVR pentru informarea fermierilor mici şi mijlocii referitor la avantajele constituirii în forme asociative cu scop lucrativ”, se arată în Documentul de lucru.
Nu este de neglijat faptul că se preconizează chiar și un protocol de colaborare între Ministerul Agriculturii și Biserica Ortodoxă Română, prin care preoții, care au un mare grad de încredere în mediul rural, să explice avantajele asocierii. Un astfel de protocol a mai fost semnat și pe timpul Guvernului Ponta, atunci pentru promovarea proiectele finanțate cu bani europeni. Nu s-a anunțat care a fost impactul acelui protocol.
Avantajele organizării fermierilor în asociații de profil sunt multiple, susțin promotorii, pentru că s-ar obține „o voce comuna în faţa furnizorilor de input-uri, a reţelelor de magazine, a exportatorilor” și altor asemenea. Vor putea încheia contracte pe termen lung, predictibile, va crește capacitatea de a obţine consiliere de la Camerele Agricole Judeţene, iar agriculturorii vor putea să stabili costurile reale ale desfacerii individuale a producţiei (costuri de transport, costuri de cazare, costuri cu intermediarii etc.), care să permită luarea în calcul a acestora.
Bugetul pentru această măsură este de 10 milioane de lei pentru 5 ani.
Pentru măsuri concrete, bugetul este estimat la 103 milioane de euro. Mai exact, 53 milioane de euro vor fi destinate continuării acordării de sprijin de la buget condiţionat de intrarea producătorilor agricoli în asociaţii (de exemplu programul „Primul utilaj agricol”).
Este luat în calcul un acord între MADR şi autorităţile locale privind constituirea de Centre de colectare şi valorificare a produselor agricole, numai pentru producătorii constituiţi în asociaţii. Se alocă 50 milioane de euro pentru realizarea de depozite noi sau reabilitarea celor existente, cu o capacitate intre 500 tone și 5000 tone, cu mandatarea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii de emitere de garanții în favoarea instituțiilor de credit care acordă finanțare beneficiarilor programului. Valoarea maximă a garanției este de 80 % din valoarea finanțării acordate de investițiile de credit.
Irigații cu frâna pusă
Proiectul „România Competitivă” are în vedere reabilitarea şi modernizarea infrastructurii principale de irigaţii pe o suprafaţă de 820.000 ha până în anul 2020. În prezent, mai puţin de 15% din suprafaţa amenajabilă cu sisteme de irigaţii este, de fapt, irigată în anul 2015, în timp ce schimbările de climă afectează grav recoltele în jumătatea de sud a ţării. Suprafața agricolă irigată a scăzut în fiecare an. În 2007 erau irigate 320.000ha, pentru ca în 2014 să fie numai 145 ha irigate, cu o păbușire în 2010, când au fost irigate numai 83.000 ha, este drept și pe fondul unui an ploios. Asftfel, este nevoie de elaborarea şi implementarea unei Strategii duale a sectorului de irigaţii, care să țină seama de realitățile din teren.
Bugetul este estimat la 4,5 miliarde de lei. „Suma de 4,5 miliarde lei a fost decisă politic, în Parlament, pe teren existând posibilitatea unor abateri în minus de la aceasta. În al doilea rând, în condiţiile unui deficit bugetar aflat la limita de sus, pentru anul 2016 s-au găsit mai puţin de 140 milioane lei pentru această măsură. Dar chiar şi aceşti bani este puţin probabil ca vor fi cheltuiţi în acest an, deoarece este necesară în prealabil aprobarea strategiei naţionale de irigaţii”, se arată în Document.
Pe de altă parte, se are în vedere și refacerea structurii de personal a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), care prin restructurări repetate a ajuns de la 8000 la circa 1500 persoane. De aceea, este necesară angajarea a minimum 995 persoane care să presteze, în acelaşi timp, muncă de electromecanici şi paznici. Pentru această măsură este nevoie de aproximativ 100 milioane lei în 5 ani pentru 1000 de salariaţi în plus. „Avându-se în vedere ca aceleaşi servicii erau prestate de firme private, cu un cost de 150 milioane lei/ 5 ani, rezultă o economie de circa 50 milioane lei/5 ani”, precizează Documentul. Există și riscuri. Extinderea sistemelor de irigaţii şi la producătorii mici de la câmpie, care nu vor putea suporta costul energiei electrice şi vor solicita mereu subvenţii.
Îngrijorare pentru învățământul agricol
Ultimul obiectiv prioritar se referă la revigorarea învăţământului agricol şi a consultanţei agricole, precum și creşterea până la 20% a ponderii fermierilor cu studii agricole. Această măsură nu necesită buget. Învăţământul profesional agricol a fost redus drastic din 1995, iar agricultorii români nu beneficiază de o consultanţă de specialitate conform practicilor din UE. Doar 7% au studii agricole. Astfel, numărul elevilor cuprinși în orice formă de învățământ agricol a scăzut de la aproape 17.000 în 2005-2006 la numai 6427 în 2012-2013, cu un minim de 4511 elevi în anul anterior.
Ca măsuri, se are în vedere asigurarea unui nivel corespunzător de cunoştinţe prin intermediul învăţământului general obligatoriu elevilor din mediul rural. Se preconizează și implementarea unui sistem prin care facultăţile de stat să ofere din oficiu 10% din burse de studii celor mai buni absolvenţi de liceu din mediul rural, cu condiţia ca aceştia să semneze un angajament de întoarcere şi profesare în comuna natală (valabil pentru cadre didactice şi cadre medicale). Se analizează și posibilitatea ca unele licee şi scoli profesionale să treacă din mediul public în mediul privat. Finanţarea de către sectorul privat a acestora se va face cu condiţia primirii în continuare de subvenţii, în diminuare, de la buget. În același pachet de măsuri s-a introdus și revizuirea sistemului de existent de consiliere pentru fermieri. Ca variantă de lucru este crearea unui sistem pe baza de voucher pentru fermieri și deschiderea pieței de servicii de consiliere și consultanță.
