Acasă Focus Agricol Problemele agricultorilor – banii și pământul

Problemele agricultorilor – banii și pământul

de L M

Banii și pământul au fost principalele teme dezbătute la conferința „Afaceri în Agricultură”, organizată de ziarul Bursa. Toți cei prezenți au ținut să arate că subvențiile comunitare sunt capitale pentru bunul mers al agriculturii, motiv pentru care sunt total împotriva plafonării acestora, iar sistemul de creditare din România este împovărător și greu de accesat. Cu toate acestea, interesul pentru cumpărarea de pământ este foarte mare, motiv pentru care fermierii cer o lege care să mai pună stavilă achiziției din partea străinilor, care au putere financiară mult mai mare.

Încă o dată, Ministerul Agriculturii, prin secretarul de stat Sorin Roșu Mareș, și-a arătat decizia de a nu susține plafonarea subvențiilor agricole, așa cum intenționează să procedeze Comisia Europeană.

„Plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată. Fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte şi au o contribuţie esenţială la economia ţării…Pentru bugetul PAC, salutăm continuarea convergenţei externe a plăţilor directe pentru că acesta era un deziderat la momentul aderării la Uniunea Europeană. Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, cerinţele suplimentare pentru fermieri în domeniul climei şi a mediului, contribuţia apicultorilor la siguranţa alimentară, diferenţa dintre veniturile din agricultură faţă de media salarială din alte domenii”, a spus Sorin Roşu Mareş, în cadrul conferinței organizate de ziarul Bursa.

Legea vânzării terenurilor

Legea vânzării terenurilor a suscitat din nou interes maxim. Fermierii cer de multă vreme modificări care să mai pună stavilă la vânzările către străini. Numai că proiectul legislativ a rămas blocat la Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților. Marea problemă o reprezintă cerința de a se limita suprafața de teren deținută, măsură considerată ca fiind contrară economiei de piață.

„Este adevărat că se vinde teren, se vinde către străini, dar hai să vedem şi în momentul de faţă, că tot s-a vorbit despre Parlament, despre Comisia de agricultură. Într-adevăr, Legea vânzării terenurilor stă în Comisia de agricultură pentru că în ultimele discuţii nu s-au înţeles organizaţiile profesionale cu Parlamentul, cu ministerul, referitor la o plafonare la vânzare a suprafeţei. Aici stă toată discuţia. În rest, s-au înţeles pentru toate chestiunile care erau divergente. Şi au ajuns la plafonare. Marii fermierii îşi doresc în continuare să poată cumpăra teren mai mult, micii fermieri îşi doresc o plafonare pentru că nu au posibilitate să cumpere teren, aşa o suprafaţă mare, şi ajungem la avea un conflict între fermieri, ceea ce nu este de dorit”, a spus Sorin Roşu Mareş, la conferinţa Bursa.

De fapt, și deputatul Dănuț Păle, vicepreședintele Comisie pentru Agricultură, a atras atenția că fermierii sunt vinovați de blocajul legislativ, pentru că nu se pun de acord cu privire la cerințele pentru modificările la Legea vânzării terenurilor.

„Într-un studiu al UE, România este dată drept exemplu negativ, în ceea ce priveşte acapararea terenurilor, un procent foarte mare din teritoriul ţării fiind deţinut de entităţi străine”, a declarat Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro. „Pentru noi, fermierii, fie că suntem mici sau mari, cele mai mari probleme sunt reprezentate de lipsa accesului la piaţă şi la bani (băncile vând bani foarte scump, iar de societăţile nebancare nici nu mai vorbim)”, a spus Arion.

Tot Ariona a spus că „astăzi, în România, sunt persoane care deţin jumătate dintr-o comună. O comună are între 3.000 şi 4.500 de hectare. Este imposibil să faci acolo un business ca orice om de afaceri te-ai duce, din moment ce jumătate din acea comună este deţinută de o persoană, iar acea persoană nu este român, este o familie din Danemarca, din Olanda, din Arabia Saudită, de unde vreţi dumneavoastră”, a arătat președintele Pro Agro.

Lista lui Arion

De fapt, lista cu probleme întâmpinate de fermieri este destul de mare. Potrivit lui Ionel Arion, pe lângă lipsa accesului la creditare în condiții optime pentru fermieri, piața de profil este una inflexibilă, unde nu există negociere. „Iei ce ți se oferă. Piaţa, ca şi viaţa agricolă în România, este polarizată, avem fermieri foarte mici într-un număr foarte mare, ţara noastră având foarte multe dintre fermele din UE, 30%. Astăzi, pentru noi, cea mai mare provocare este să creăm clasa de mijloc a fermierului şi să îl facem să rămână acolo mai mult timp, întrucât cele mai multe falimente din zona agricolă, ca număr, sunt ale fermierilor de mijloc”, a precizat Arion.

Cât privește subvențiile, președintele Pro Agro a susținut că fermierii mari au ajuns la o producţie de top şi nu mai au nevoie de acestea, însă pentru cei mici şi mijlocii, subvenţia reprezintă o completare a veniturilor. „România este singura ţară din UE care impozitează subvenţiile, doar pentru societăţile comerciale, însă nu pentru toată lumea, şi din acest punct de vedere suntem, iarăşi, un exemplu negativ”, a completat Ionel Arion.

Succesele AFIR

România a atins o rată de absorbţie a fondurilor europene de aproximativ 50% prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), cu o plată netă de 4,7 miliarde de euro, a declarat Claudiu Coadă, director general adjunct la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), la conferința Bursa.

„În acest moment ne aflăm în implementare la viteză maximă. Fără să fiu subiectiv, AFIR este una dintre agenţiile care funcţionează cel mai bine, are rezultatele cele mai bune. În acest moment suntem la o rată de absorbţie de aproximativ 50%, cu o plată netă de 4,7 miliarde de euro, date generate chiar în dimineaţa zilei de astăzi. Cu siguranţă, la finalul perioadei de programare, respectiv 2023, de implementare, ne vom situa la un nivel de peste 95%. Noi sperăm să atingem 100%, astfel încât să avem nişte indicatori financiari mai buni decât cei trecuţi”, a spus Claudiu Coadă.

Lista cu obiectivele îndeplinire sau care vor fi realizate prin PNDR 2014-2020 este impresionantă: 392.000 ha de teren ce beneficiază de irigații, 3442 km de drumuri comunale, 11.000 tineri fermieri instalați în spațiul rural, 748 km de drumuri forestiere, 322 unități de procesare, 1753 km de rețele de apă, 2988 km de canalizare, 814 km drumuri agricole și 402.000 ha de teren au beneficiat de diferite forme de sprijin.

„Pe viitor, ar trebui să ne focusăm pe investiții care să producă valoare adăugată”, a spus oficialul AFIR.

PNDR 2020 a avut alocată o sumă de 8,13 miliarde de euro din partea UE, iar România a mai contribuit cu 1,3 miliarde de euro, ceea ce a întregit anvelopa financiară la 9,4 miliarde de euro.

din aceeasi categorie