Acasă Focus Agricol Pandemia combătută cu măsuri financiare

Pandemia combătută cu măsuri financiare

de L M

Ministerul Agriculturii anunță mai multe măsuri care să vină în sprijinul agricultorilor și producătorilor de alimente afectați economic din cauza crizei COVID-19. Unele fonduri vin de la Bruxelles, dar cele mai multe de la bugetul de stat. Cel mai interesant este faptul că ministerul pregătește un fond de creditare şi unul de garantare, pentru a compensa pierderile celor din agricultură şi industrie alimentară generate de pandemie.

România poate cheltui 1% din totalul fondurilor alocate pentru dezvoltare rurală, respectiv 80 de milioane de euro, pentru sprijinirea fermierilor şi agricultorilor afectaţi de criza Covid-19, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-un briefing de presă, informează Agerpres.

„Sumele din PNDR pe care nu le-am utilizat până acum, şi nu au fost accesate, le putem dirija în măsuri de sprijin care au aplicabilitate până în 31 decembrie 2020. Cei mai afectaţi de această criză sunt fermierii şi agricultorii. Vom lucra acum să definim condiţiile de eligibilitate şi eventual criteriile de selecţie, astfel încât să fie obiective şi nedescriminatorii pe baza dovezilor disponibile”, a spus Oros.

Ministrul Agriculturii a precizat că România mai are neutilizate sume între 72 şi 80 de milioane de euro din măsurile PNDR 2020 mai puţin accesate. „Valoarea maximă a sprijinului nu va depăşi 5.000 euro la fermier şi 50.000 de euro la procesator”, a adăugat Oros.

Potrivit sursei citate, aceste fonduri vor veni în completare la sumele care vor fi destinate agricultorilor afectaţi de secetă, bani care vor veni din bugetul naţional, „atunci când evaluările vor fi definitivate şi vom găsi o modalitate o schemă de sprijin nedescriminatorie”.

Stocare privată pe bănuții de la UE

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că intenţionează să apeleze la stocarea privată pentru lapte, produse lactate şi carne, deşi suma alocată României de la Comisia Europeană.

„Acum două săptămâni, Comisia Europeană ne-a comunicat că acolo unde este posibil se poate finanţa stocarea privată, la produse lactate: unt, lapte praf şi diferite brânzeturi, caşcaval sau la carne. Noi am fost foarte bucuroşi de această modalitate de a ajuta cumva atât procesatorii, dar şi fermierii indirect, dar sigur suma alocată României a fost şi este de 931.000 de euro, o sumă în opinia noastră destul de mică. Sigur că fermierii şi procesatorii cunosc această măsură, cunosc comunicarea Comisiei şi vreau să le transmit că ne gândim să utilizăm şi această sumă, chiar dacă este mică, şi să găsim o modalitate pentru a compensa stocarea privată”, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-un briefing de presă.

Potrivit sursei citate, în perioada următoare va începe evaluarea procesatorilor şi a celor care deţin capacităţi de stocare, astfel încât, dacă se va lua decizia stocării private, aceasta să poată veni nu numai în sprijinul procesatorilor care au probleme cu stocurile, dar şi în cel al fermierilor.

„Sunt convins că după trecerea acestei crize vom avea nevoie în continuare de producţii de lapte şi de fermieri. De aceea, nu aş vrea ca în această perioadă grea presiunea să fie doar asupra fermierilor care produc lapte şi procesatorii să ofere un preţ pe kilogramul de lapte foarte scăzut, astfel încât unii dintre fermieri să nu reziste pe piaţă şi să renunţe. Ar fi foarte grav acest lucru, pentru că, în opinia noastră, începând din august – septembrie, vor fi necesare cantităţi mari de lapte şi vom avea nevoie de aceşti fermieri şi de animalele lor pe care le au acum în producţie”, a explicat şeful MADR.

Nu în ultimul rând, el a menţionat condiţiile pe care procesatorii vor trebui să le îndeplinească, patru la număr, dacă se va găsi o schemă de a stimula stocarea privată în domeniul produselor lactate.

„Avem patru condiţii pe care le vom impune beneficiarilor, sigur, vor trebui să fie şi cei care au această capacitate de stocare. În primul rând să se respecte contractele încheiate cu fermieri, apoi toţi procesatorii care vor accesa această formă de sprijin trebuie să fie la zi cu plata laptelui către fermieri. De asemenea, produsele stocate care se vor lua în calcul trebuie să conţină sută la sută lapte materie primă din România şi, iarăşi, foarte important, produsele stocate privat, care se vor lua în calcul pentru acordarea sprijinului, trebuie să conţină sută la sută lapte şi nu înlocuitori. Acestea vor fi condiţiile de la care vom începe să gândim această schemă de sprijin, astfel încât să putem utiliza şi suma venită de la Comisia Europeană pentru stocarea privată”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Fond de creditare și de garantare

Ministerul Agriculturii lucrează la un pachet complet de sprijin, respectiv un fond de creditare şi unul de garantare, pentru a compensa pierderile celor din agricultură şi industrie alimentară, afectaţi de evoluţia pandemiei, a anunţat, marţi, ministrul de resort, Adrian Oros, într-un briefing de presă.

„În paralel cu schemele de sprijin anunţate, lucrăm şi la alte modalităţi de sprijin pentru a compensa pierderile celor care lucrează în agricultură şi industrie alimentară şi sunt afectaţi de evoluţia pandemiei. Şi aici avem aproape definitivat un fond de creditare, astfel încât să intervenim şi să plătim jumătate din rata dobânzii, dar şi un fond de garantare, ca să avem pachetul complet şi scheme de sprijin pentru compensarea pierderilor. Foarte mulţi fermieri ne-au spus că nu doresc neapărat un sprijin sub orice formă, ci ei doresc mai mult să fie stimulaţi să îşi poată continua producţia, să aibă nişte facilităţi la creditare şi noi să garantăm acele credite ca ei să îşi continue activitatea”, a precizat Oros.

El a mai anunţat marţi lansarea unor măsuri de sprijin, în valoare totală de 16,7 milioane de euro, pentru investiţii în procurarea de instalaţii de dezinfecţie, autoutilitare pentru probe şi dotarea laboratoarelor, dar şi pentru refacerea terenurilor agricole şi a potenţialului de producţie afectat de dezastrele naturale.

Planuri de viitor pentru irigații

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, vrea un program guvernamental de gestionare a apei realizat în colaborare cu Ministerul Mediului, dar şi cu alte instituţii, care să cuprindă sistemul de irigaţii, lucrări de prevenire a fenomenului deşertificării şi soluţii tehnice de menţinere a apei în sol.

„Nu ştim ce va fi în anii următori. Oricum, în timp, va trebui să regândim tot acest sistem. Nu discutăm aici doar de irigaţii, unde va trebui să regândim sistemul şi în zonele unde nu există la ora actuala infrastructură de irigaţii, soluţii mai optimizate, dar, în primul rând, un sistem global de gestionare a apei. Sunt foarte multe ţări, care în mod cronic, de ani de zile, nu au avut acces la apă, decât la apă foarte puţină şi au reuşit prin anumite lucrări prin anumite metode să menţină apa în sol. Va trebui să discutăm foarte serios şi cu cei de la Ministerul Mediului, dar şi cu alte ministere să avem un program guvernamental de gestionare a apei. Aici implică şi sistem de irigaţii, implică şi lucrări de prevenire a fenomenului deşertificării, dar şi lucrări agrotehnice pe care fermierii trebuie să le acceseze şi sunt soluţii tehnice astfel încât să se menţină cât mai mult apa în sol”, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii.

El a precizat că pentru fermierii care nu au echipamente de udare şi nu fac parte din Organizaţii ale Udătorilor de Apă, dar a căror sole sunt lângă canalele principale de irigaţii, ministerul lucrează la o formulă de sprijin pentru creditare, astfel încât aceştia să îşi poată cumpăra echipamente de udare.

Potrivit sursei citate, până în prezent s-a irigat o suprafaţă de 197.919 hectare, deşi canale principale au fost umplute cu apă pe o distanţă de 2.000 de kilometri. Aceste canale ar putea deservi 622.000 de hectare, „dacă fermierii ar conectaţi la infrastructura principală şi dacă fermierii ar avea echipamente de udare”, a mai spus Adrian Oros.

 

din aceeasi categorie