Meseria de medic veterinar în dispută parlamentară

Reexaminarea cerută de președintele României la Legea privind organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar nu a fost suficientă pentru ca Parlamentul să facă modificările impuse de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest domeniu. Cum era de așteptat, parlamentarii Puterii au respins cererea președintelui, declarând chiar că orice problemă se poate rezolva la Curtea Constituțională.

Președintele României a trimis spre reexaminare Legea pentru aprobare a OUG nr. 70/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar. A fost necesară această ordonanță pentru a adopta în legislația internă prevederi comunitare în domeniu, mai ales că împotriva României fusese inițiată o procedură de infringement. Pe lângă prevederile impuse de alinierea la legislația comunitară, textul OUG și, mai apoi, legea adoptată de Parlament au cunoscut și alte modificări, cele mai importante referindu-se la acționariatul farmaciilor veterinare și la modul de comercializare a medicamentelor, în special a celor speciale, precum antibioticele. Textul OUG și al legii au fost adoptate înainte de decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) prin care se tranșează chiar aceste două probleme.

În plus, în Parlament, OUG 70/2017 a mai cunoscut unele modificări referitoare la calitatea de medic veterinar membru al Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVR); mai exact, medicii veterinari funcționari publici trebuie să se suspende din calitatea de membru al Colegiului pe timpul deținerii funcției. De altfel, Colegiul a fost cel mai vehement contestatar al modificărilor făcute de autorități și la originea procesului de la CJUE care a tranșat probleme în domeniu.

De remarcat, meseria de medic veterinar este una dintre puținele reglementate special în România, iar Colegiul Medicilor Veterinari, ca for profesional, a fost înființat chiar prin Legea nr. 160/1998. Pe de altă parte, în cadrul ANSVSA funcționează mai multe mii de medici veterinari cu statut asimilat funcționarului public.

Se așteaptă sesizarea Curții Constituționale

Tocmai această modificare a statutului medicilor veterinari funcționari publici a făcut obiectul cererii de reexaminare din partea președintelui. Prin aceasta se arată că prevederea potrivit căreai calitatea de membru al Colegiului al oricărui medic veterinar ar trebui să se mențină „este de natură să asigure un act medical responsabil”.

Discuțiile din Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților pentru reeaminarea cerută de președinte au înlăturat orice modificare cerută de decizia CJUE cu privire la alte modificări operate prin OUG nr. 70/2017 și constatate a fi în dezacord cu legislația comunitară. În martie 2018, Curtea a tranșat problema vânzării medicamentelor de uz veterinar, care trebuie realizată numai în prezența unui medic veterinar, nu doar sub coordonarea acestuia, iar vânzarea și utilizarea acestor produse este tot de competența exclusivă a medicului, pentru că țin de sănătatea publică. Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru statele membre.

În cele din urmă, s-a discutat doar articolul de lege invocat de președinte. Disputa a fost din nou între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), ca inițiator al modificărilor, și Colegiul Medicilor Veterinari. Dacă prima parte invocă o recomandare a Agenția Națională a Funcționarilor Publici prin care funcționarii publici nu pot face parte din astfel de organisme, Colegiul a adus în susținerea sa decizii ale Agenției Naționale de Integritate prin care niciun membru al ANSVSA nu este în incompabilitate cu funcția de membru al Colegiului.

Interesant este faptul că ANSVSA susține că la mijloc sunt cotizațiile plătite de veterinari Colegiului, iar pe de altă parte cea mai puternică opoziție la deciziile acesteia o face Colegiul, cu rezultate pozitive, având în vedere ultima decizie a CJUE.

În cele din urmă, deputații, cu o majoritate strânsă, a decis ca proiectul de lege să nu sufere nicio modificare, adică cererea președintelui a fost respinsă, după cum era de așteptat. Iar prevederile care au rămas în contradicție cu ultima decizie a CJUE ar urma să fie rezolvate după sesizarea Curții Constituționale, dată ca sigură.