România a înregistrat, pentru al doilea an consecutiv, excedent comercial în schimburile cu produse agroalimentare, soldul pozitiv depăşind o jumătate de miliard de euro. Cu tot embargoul impus de Rusia alimentelor din UE, importurile au înregistrat o creştere mult mai mică decât exporturile româneşti. Partea proastă este că tot acest rezultat bun se bazează pe exportul de materii prime, nu procesate, vedetele viind grâul şi nucile.
Excedentul comercial al schimburilor de produse agroalimentare din anul 2014 a fost de 514,3 milioane de euro, în creştere cu 58,3% comparativ cu soldul pozitiv de 324,9 milioane de euro înregistrat în anul 2013, se arată într-un comunicat de presă al Aministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). România a exportat în 2014 produse agroalimentare în valoare totală de 5,409 miliarde de euro, cu 311,5 milioane de euro mai mult faţă de anul precedent (+6,1%), în timp ce importurile, în sumă de 4,895 miliarde de euro, au crescut în ritm mai lent, depăşind cu 2,6% valoarea din anul 2013, precizează comunicatul.
“Dacă anul 2013 a fost primul din ultimii 20 de ani cu balanţa comercială pozitivă pentru schimburile de produse agroalimentare, iată că anul 2014 ne aduce cel mai bun rezultat din punct de vedere al excedentului comercial, pentru aceasta perioadă, respectiv de 514,3 milioane euro”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Grâu şi nuci pentru recorduri
Raportat la anul precedent, valoarea livrărilor intracomunitare de produse agroalimentare din 2014 s-a majorat cu 10,7%, în timp ce exporturile către ţările terţe au scăzut cu 0,3%. Achiziţiile din statele membre UE au crescut cu 3,2% iar cele din ţări terţe s-au menţinut la acelaşi nivel ca în 2013.
“Vedeta” exporturilor româneşti a fost grâul, în 2014 exportându-se aproape 5 milioane de tone, pentru 959,4 milioane de euro, urmat de a porumb, cu export de 3,7 milioane de tone pentru care s-au încasat 755,1 milioane de euro. S-au mai exporta ţigarete, seminţe şi ulei de floarea-soarelui, seminţe de rapiţă, orz, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de pasăre precum şi animale vii din specia bovine.
“Comparativ cu încasările obţinute în 2013, volumele majorate exportate de ţigarete (un total de 699 milioane de euro) şi seminţe de rapiţă (338,3 milioane de euro) au adus un plus de 193,1 milioane de euro”, se arată în document.
Exportul de nuci a performat şi în 2014: în condiţiile creşterii cu 22,8% a cantităţii livrate precum şi a preţului unitar, încasările au crescut cu 55,6% faţă de anul 2013, la 60,4 milioane de euro.
Majorări de importuri de tutun şi ciocolată
Importurile româneşti de produse agroalimentare au fost dominate valoric, în 2014, de carnea de porc, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie, diferitele preparate alimentare şi de ciocolată. Faţă de anul 2013, facturile au fost mai mari în principal la tutun brut (total 162,4 milioane de euro, reprezentând o creştere cu 27,9%), carne de pasăre (146,1 milioane de euro, +19,2%), ciocolată (163,6 milioane de euro, +16,3%) şi carne de porc (286,1 milioane de euro, +6,5%), se arată în comunicat.
Zahărul, produs care se situa în mod tradiţional pe primul sau al doilea loc în topul importurilor alături de carnea de porc, a marcat o scădere semnificativă a importurilor (mai puţin cu 47.900 de tone, respectiv 60,8 milioane de euro), sub presiunea cantităţilor de zahăr din sfeclă produse suplimentar în 2014, acesta clasându-se pe locul 10 în top importuri, după cafea. Valori în scădere ale importurilor s-au mai înregistrat la: grâu (-6,8 milioane de euro), ţigarete (-29,8 milioane de euro), lapte şi smântână (-8,3 milioane de euro), ape minerale care conţin zahăr şi seminţe de floarea-soarelui.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României în anul 2014; livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 61% (58,4% în 2013), iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,4% (80,9% în 2013).
