Acasă Focus Agricol Eșec pe linie pentru Agricultură în PNRR

Eșec pe linie pentru Agricultură în PNRR

de L M

Agricultura nu va beneficia de fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), singurii bani cu oarecare relevanță fiind atribuiți altor ministere care au ceva legături cu agricultura. Cea mai mare speranță era pentru finanțarea irigațiilor. Nu s-a făcut nimic, de vină fiind Comisia Europeană, susține ministrul Oros, care nu a fost în stare să dea explicații despre ce este vorba. Culmea este că alte state, precum Spania și Italia, vor folosi bani din PNRR tocmai pentru irigații, care nici măcar nu sunt disimulate în „management al apei”. Oricum, informații din piață apropiate puterii arată că eșecul este pur românesc.

Din toate proiectele avansate de Ministerul Agriculturii pentru finanțare prin PNRR au mai rămas doar câteva, dar care sunt coordonate de alte ministere. În esență, este vorba de finanțarea unor proiecte de desecare și drenaj, în valoare de 232 milioane de euro, și continuarea programului privind Controlul integrat al poluării cu nutrienți, mai exact construirea de platforme pentru gunoiul de grajd, amândouă derulate de Ministerul Mediului. Mai este vorba și de programul privind liceele agricole şi învăţământul dual, în aşa fel încât fiecare liceu agricol să aibă minimum 5 ferme partenere, dar asta este treaba Ministerului Învățământului, în principal. Cert este că PNRR nu are niciun proiect pentru agricultură.

Marea nemulțumire a tuturor este legată de excluderea de la finanțare a irigațiilor, program anunțat încă de anul trecut de ministrul Oros. Semnale că proiectul ar fi exclus de la finanțare a apărut în urmă cu câteva săptămâni, dar mesajele autorităților erau liniștitoare. În cele din urmă, nu s-a mai întâmplat nimic.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dat vina în exclusivitate pe Comisia Europeană pentru pierderea finanțării irigațiilor prin PNRR. Oficialul român a arătat că scuza invocată de oficialii de la Bruxelles ar fi că proiectul „nu este suficient de verde”. Declarațiile le-a făcut în cadrul unei conferințe de presă, joi, 3 iunie 2021.

Ministrul Oros a ținut să arate un document realizat European Insitute of Public Administration privind drafturi ale PNRR-urilor unor state membre depuse în noiembrie 2020, iar România era trecută cu cel mai verde program de rezilienţă – 64,8%, în timp ce Slovenia avea 42%, Germania – 40%, Grecia – 38%, Cehia – 38% iar Bulgaria – 37%.

„Anul trecut vorbeam despre această strategie de gestionare a apei şi aveam alocată o sumă de 6,5 miliarde de euro. Se poate observa uşor că România avea de departe cel mai verde program naţional de rezilienţă şi cuprindea lucrări de irigaţii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deşertificării şi sistem antigrindină. Atât de verde era planul naţional trimis de Ministerul Agriculturii şi nepricepuţii de la ANIF”, a subliniat Oros.

Ministrul a precizat că draftul proiectului privind strategia de gestionare a apei, trimis CE în noiembrie anul trecut, avea soluţii tehnologice noi, digitalizate, folosea materiale prietenoase cu mediul şi se putea produce energie verde şi ieftină.

De altfel, ministrul a prezentat o idee destul de interesantă de realizare de instalații fotovoltaice pe deasupra canalelor de irigații. „Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluţii învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluţii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluţie mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era. Puteam să producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafaţă care altfel nu este utilizată nicicum, foarte multă energie verde şi foarte multă energie ieftină. (…) Era şi verde, era şi digital, şi producea şi energie pe suprafaţă mare”, a explicat ministrul Agriculturii.

Ministrul nu a putut spune cine se face vinovat de un asemenea eșec, dar a încercat să întoarcă situația și a anunțat că proiectul tot se va face, dar din fonduri naționale.

Cum explicația respingerii proiectului românesc a fost că „nu este destul de verde”, ministrul a fost întrebat cum ar fi trebuit să arate un astfel de proiect, dar „verde”, astfel încât să nu se mai repede o astfel de situație. Nu a fost în stare să spună care ar fi acele elemente necesare pentru ca un astfel de proiect să fie eligibil din punct de vedere al elemenelor de protecția mediului. „Mie personal nu mi-au spus. (…) Ceea ce am aflat este că nu era suficient de verde pentru irigaţii. Asta este ceea ce a venit oficial de la CE, deşi în discuţiile tehnice niciodată nu ni s-a spus acest lucru”, a încercat ministrul să găsescă un răspuns.

Supărarea este cu atât mai mare cu cât alte state membre au fost în stare să atragă fonduri prin PNRR tocmai pentru irigații și nicidecum pentru „managementul apei”, o denumire mai „verde” pentru aceleași irigații.

Planul spaniol are alocate 1,051 miliarde de euro pentru moderninarea irigațiilor și transformarea digitală și de mediu a fermelor agricole și zootehnice. Iar Planul din Italia are stabilit clar și separat suma de 880 milioane de euro numai pentru irigații.

Pentru România, 500 milioane de euro erau suficiente pentru finalizarea proiectelor de reabilitare a infrastructurii principale de irigații.

În aceste condiții, când alte state au putut primi acceptul pentru finanțarea proiectelor de irigații, explicația ministrului trezește cel puțin semne de întrebare.

din aceeasi categorie