Măsurile luate împotriva pestei porcine africane sunt apreciate diferit, în funcție de cine face evaluarea, este concluzia discuțiilor de la ZF Agricultura. Ministrul Daea este mulșumit că nu au mai apărut focare noi, semn că boala este stăpânită, iar producători din sector atrag atenția asupra lipsei de reacție din partea autorităților în ceea ce privește fermitarea aplicării legii, mai ales că populația nu respectă cum trebuie măsurile care să prevină propagarea virusului pestei porcine africane. Pe de altă parte, actori din piața de profil atrag atenția asupra creșterii importurilor de carne de porc, care ar putea să se majoreze cu 30% față de situația de dinaintea apariției virusului în România.
„În acest moment, numărul de focare s-a redus. Sunt judeţe întregi unde boala nu a mai recidivat, iar la Bihor şi Satu Mare am trecut în etapa a doua, să vedem dacă recidivează boala, cu instalarea purceilor santinelă. Trebuie să urmărim măsurile de securitate pentru a preveni situaţii deosebite, aşa cum am avut”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, la ZF Agricultura.
Oficialul a avut numai cuvinte de laudă la adresa comisarului european pentru Agricultură. „Săptămâna trecută am fost la Bruxelles unde am discutat cu comisarul Hogan. Vreau să-i mulţumesc public comisarului european pentru sprijinul excepţional pe care îl dă ţării. Comisarul e mai român decât mulţi români, în acest moment greu. La prima chemare au venit în minister au venit să lucrăm împreună. Avem sprijinul Comisiei Europene şi al comisarului Hogan”, a menţionat oficialul MADR.
Mai exact, România a obţinut un angajament din partea Comisiei Europene pentru modificarea Planului Național de Dezvoltare Rurală, „pentru a îndrepta sume către zonele acestea de interes”, a spus Daea.
Întrebat dacă are ceva să îşi reproşeze faţă de managementul situaţiei pestei porcine în România, Petre Daea a afirmat că singurul reproş este legat de faptul că nu s-au găsit soluţiile tehnice pentru eradicarea acestui virus, cu ajutorul unui vaccin sau medicament.
Pe de altă parte, apariția PPA a afectat politicile de „zootehnizare” a agriculturii inițiate începând cu 2017. „Facem mult porumb și nu are cine să-l consume. Îl mănâncă porcul și pasărea, care asigură valorificarea superioară a porumbului”, a spus Daea. Potrivit acestuia, dacă industria avicolă este una solidă, în cazul creșterii porcilor se manifestă o situație nefavorabilă de mai mulți ani. „Nu s-a dat atenție”, a concluzionat ministrul Agriculturii, care nu a vrut să se pronunțe asupra producției de porumb, dar a lăsat să se înțeleagă că și în acest an vom avea parte de rezultate excelente.
Exporturi de subvenție
Termenul de zootehnizare a României este frumos, dar degeaba facem investiţii în dezvoltare rurală dacă satul românesc începe să se depopuleze, a declarat, luni, în cadrul unui forum de specialitate, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale „Pro Agro”.
„În momentul de faţă, chiar dacă plătim la timp subvenţiile, exportăm materie primă şi implicit exportăm subvenţie. Termenul de zootehnizare a României este frumos, dar în continuare, pe primele cinci luni ale anului 2018, avem import de carne şi produse procesate din carne de 380 de milioane de euro. În condiţiile în care o să fim al cincilea stat membru ca dimensiune pe agricultură din Uniunea Europeană, o să avem un deficit de balanţă comercială de 1,3 miliarde de euro. Asta este cartea de vizită a politicilor agrare sau agricole pe care România le-a făcut. Trebuie să înţelegem foarte clar că degeaba facem investiţii în dezvoltare rurală, şcoli, drumuri comunale, dacă satul românesc începe să se depopuleze. Avem cinci milioane de oameni care muncesc în alte ţări membre şi practic ne lipseşte forţa de muncă activă”, a susţinut Dumitru.
Emil Dumitru a ținut să atragă atenția impactului pe care îl va avea ieșirea Mari Britanii din UE asupra subvențiilor agricole. Oficialii europeni susțin că vor fi reduse fondurile comunitare nu cu 10,2 milioane de miliarde de euro, ci 14,8 miliarde de euro. „Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur, că dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni”, a subliniat şeful Pro Agro.
„Inexistența” ANSVSA
Cei mai duri au fost producătorii de carne de porc, care au reproșat autorităților că au relaxat măsurile de protecție, care, nici așa, nu sunt respectate de către micii agricultori.
Cătălin Ene de la Macro Suin, fermă de porci din Argeș, a reproșat Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) că se implică „aproape inexistent”. El a atras atenția că suntem țara cu cele mai multe exploatații nonprofesionale, mai exact gospodării ale populației, dar multe dintre aceste nu sunt înregistrate. „Legile sunt extrem de permisive, iar realitatea din teren este alta”, susține Ene. El a arătat că site-urile de specialitate sunt pline de anunțuri de vânzări de carne de porc. „Este o piață paralelă, care arată că toată lumea crește porci”, a spus Ene, care a atras atenția asupra unui ordin emis de ANSVSA privind pentru Norma sanitară veterinară privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine (Ordinul nr. 20/2018) care, potrivit acestuia, impunea un termen de 6 luni pentru înregistrarea fermelor nonprofesionale, care s-a terminat la jumătatea lunii septembrie. „Sunt curios câte a înregistrat ANSVSA. Sunt lucruri care se desfășoară neprofesionist”, a spus Cătălin Ene.
Reprezentantul ANSVSA a respins aceste acuze, dar a susținut că autoritatea lucrează la un set de norme ce vizează comerțul online de profil. Cât privește vânzarea de carne sau porci vii din gospodăriile populației, acest lucru este interzis și pe internet, și în piețe.
Politica și PPA
Interesele politice s-au amestecat în problema Pestei Porcine Africane (PPA), iar autorităţile nu au ştiut ce să facă, a susţinut Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.
„Din păcate, interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane. E adevărat că această pestă este mortală pentru animale, dar pe noi, oamenii, nu ne afectează. Uneori îmi vine să sparg televizorul atunci când se spun lucruri care induc oamenii în eroare. Cu câteva măsuri se poate rezolva problema. Ce nu a recunoscut nimeni? Dacă vă întreb azi care este populaţia României, nimeni nu o ştie să spună exact, iar asta se întâmplă şi la porci. Din statistica ANSVSA, noi ştiam că populaţia de porci este în jur de 800.000 de capete, iar acum ne-am trezit că avem 1,2 milioane de crescători porci şi, cumulat, am ajuns la vreo două milioane de porci. A doua problemă este că nu am ştiut să luăm măsuri clare de a început, prin acordarea despăgubirilor şi prin crotalierea porcilor. Părerea mea este că, în cazul pestei porcine africane, ANSVSA nu a ştiut ce să facă şi nu acuz pe nimeni”, a afirmat Rădulescu, informează Agerpres.
Adrian Rădulescu a declarat că în zilele următoare va fi promovat un act normativ prin care transporturile de carne de porc fără acte de provenință și sanitare veterinare vor fi sancționate, pe lângă confiscarea cărnii, și cu confiscarea mașinii. Același tratament va fi aplicat și în cazul în carnea nu este destinată vânzării, ci consumului propriu.
Importuri masive
România exporta doar 1,7% carne de porc în viu, din total, până la apariţia focarelor de Pestă Porcină Africană (PPA), a declarat Mary-Eugenia Pană, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine Ovine şi Porcine (ACEBOB).
Pe de altă parte, importurile de carne de porc au crescut cu 17-18% de la declanșarea virului în România, în vara acestui an, și se așteaptă ca acestea să crească până la un plus de 30% în preajma Crăciunului. Mary Pană a evitat că facă un pronostic cu privire la evoluția prețului cărnii de porc la sfârșitul anului, dar a precizat că, în prezent, carnea de porc este vândută de producătorii români cu 5 lei/kg, scăderea nefiind înregistrată și la nivelul prețului din hipermarketuri.
