Infrastructura principală de irigații s-a mărit cu un obiectiv extrem de important, Canalul Siret-Bărăgan, dar fără banii necesari pentru realizarea lui. Ministerul Agriculturii nu a putut preciza, la solicitarea Focus Agricol, cum se va rezolva problema asigurării fondurilor necesare pentru canal, în condițiile în care prin act normativ se arată clar că anvelopa financiară pentru întregul Program de irigații rămâne neschimbată. Evaluările făcute acum vreo 15 ani arătau că amenajarea canalului, numai pentru funcțiunea de irigații, ar fi necesitat cel puțin 500 milioane de dolari, adică aproximativ jumătate din fondurile alocate pentru întregul Program de irigații demarat în 2017. Vestea bună din partea autorităților este că lucrările la celelalte 88 de obiective de investiții nu vor fi afectate, termenul pentru finalizarea lor menținându-se anul 2020.
Prin OUG nr. 4/2019 s-a aprobat transmiterea obiectivului de investiţii Canal magistral Siret-Bărăgan, din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Mai mult, canalul a fost declarat infrastructură principală de irigaţii de utilitate publică şi a fost inclus în Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin HG nr. 793/2016.
„Indicatorii tehnico- economici pentru proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a obiectivului de investiție Canal Siret-Bărăgan- Etapa I, vor fi stabiliți prin Expertiza tehnică a obiectivului care urmează să fie comandată de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare”, se arată într-un răspuns al MADR pentru Focus Agricol. Noua expertiză este necesară pentru că obiectivul a fost aprobat prin Decretul Consiliului de Miniştri nr. 394/1986, cu anumiți indicatori și funcțiuni, iar până în 2010 au fost realizate lucrări pe circa 5,7 km, iar pe o lungime de circa 45,8 km au fost executate diverse lucrări, aflate acum în conservare.
„Astfel, prin completarea articolului III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea OUG nr. 4/2015 pentru modificarea OUG nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, sunt asigurate resursele financiare pe întreaga durată de proiectare, execuție și punere în funcțiune a obiectivului de investiție Canal Siret-Bărăgan- Etapa I, inclus în cadrul Programului Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, prin extinderea aplicării Programului până în anul 2023, inclusiv”, susține Ministerul Agriculturii.
Și tot ministerul precizează că „toate lucrările de reabilitare a infrastructurii principale de irigații se finanțează cu încadrare în suma de 1,015 miliarde euro alocată prin lege pentru finanțarea Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România”. Deci, și Canalul Siret-Bărăgan.
Există o derogare de la Programul inițial – termenul de finalizare, care, pentru canal, este anul 2023. „În ceea ce privește termenele de finalizare a lucrărilor pentru celelalte 88 de obiective cuprinse în Program, acestea nu vor fi afectate de prelungirea Programului până în anul 2023”, a completat răspunsul Ministerului Agriculturii.
Istorie zbuciumată
Canalul, ale cărui lucrări au debutat în 1986, iar primul studiu a fost făcut în 1912, nu a fost folosit niciodată pentru niciuna dintre funcțiunile pentru care a fost proiectat: irigații, combaterea inundațiilor și navigație. De altfel, din cei 198 km cât ar trebui să aibă, canalul a fost realizat pe 11 km, iar acum este folosită apa pe o lungime puțin mai mare de 5 km. Deși funcțional, ar trebui să fie cel mai important sistem de irigații din România, pentru că apa este introdusă gravitațional pe canale. După 1990, au existat mai multe tentative de reluare a lucrărilor, din partea diferitelor guverne, dar fără să rezulte nimic concret. Costurile totale au fost evaluate la 5,5 miliarde de euro.
În 2002, Guvernul Năstase anunţa că lucrările la canalul Siret-Bărăgan ar putea fi reluate, după mai mulţi ani în care statul a plătit sume importante pentru conservarea celor şase kilometri realizaţi iniţial, pentru ca un an mai târziu, în 2003, să explice că este nevoie de o contribuţie privată, întrucît investiţia necesară se situează între 500 de milioane şi 1 miliard de dolari. La acea vreme, autorităţile au calculat că acest canal va permite irigarea a peste 500.000 de hectare teren, din care 80% fără mecanisme de pompare.
În 2011, de acest proiect s-a arătat interesată compania China National Agricultural Group Corporation. Tot în 2011, Valeriu Tabără, la acea dată ministru al Agriculturii, anunţa că ministerele Agriculturii şi Mediului vor să încheie un parteneriat public-privat pentru construcţia canalului, care ar facilita irigarea a 500.000 de hectare de teren, valoarea totală a proiectului anunţată atunci fiind însă de 3,6 miliarde euro.
În octombrie 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că proiectul canalului Siret-Bărăgan ar putea fi lansat în 2013, când ar urma să fie investită o sumă de până la 50 milioane euro, dintr-un total estimat atunci de 2,6 miliarde de euro. A fost finalizat și un studiu de fezabilitate, pentru cele trei funcțiuni ale sale: irigații, canal de transport și sistem de combatere a inundațiilor.
Iar în 2014, Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru înființarea Administraţiei Canalului Siret-Bărăgan, care să elaboreze studiile şi documentaţiile tehnico-economice pentru proiectarea şi realizarea Canalului Siret-Bărăgan, dar fără niciun rezultat.
Anul trecut s-au realizat primele irigații cu apă din Canalul Siret-Bărăgan, fiind udate 3.000 de hectare.
