Bilanțul prezentat de ministrul demis al Agriculturii pentru cele 3 luni de guvernare PNL arată mai mult măsuri de viitor, pentru că rezultate nu prea a fost timp să se înregistreze. În mare, principalele preocupă se referă la elaborarea Planului Național Strategic pentru perioada 2021-2027, un alt fel de PNDR, alături de acordarea de ajutoare de minimis, puțin schimbate, ca să înlăture pe cât posibil fraudele. Cât privește Casa de Comerț Unirea, viitorul acesteia este incert, acesta depinzând de rezultatele multelor controale demarate la această societate. Singura măsură nouă promovată este cea referitoare la acordarea de terenuri agricole pentru tinerii fermieri, legislația specifică urmând să apară săptămâna viitoare. Cum teren este puțin și cerere mare, este de așteptat să se înregistreze multe contestații.
„Suntem într-un an mai special din toate punctele de vedere, dar pentru noi, cei din Ministerul Agriculturii, este important cum negociem şi cum scriem Planul Naţional Strategic (PNS) şi cum vom finanţa şi sprijini agricultura şi industria alimentară din România în perioada 2021 – 2027, pentru că pornim de la o realitate privind balanţa comercială, mai corect spus privind deficitul balanţei comerciale în aceea ce priveşte agricultura şi industria alimentară. În 2018 am depăşit un miliard de euro, iar la finele lunii noiembrie 2019, deficitul era de aproape un miliard de euro – mai exact 988 de milioane de euro. Acum, avem un trend nu prea pozitiv pentru agricultura românească, exportăm materie primă, importăm materii procesate cu valoare adăugată mare, practic exportăm subvenţii şi încercăm în acest an să schimbăm trendul”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, miercuri, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că încă din noiembrie 2019, de când a preluat conducerea ministerului, a demarat elaborarea PNS şi dezbaterile cu mediul asociativ, fiind realizată deja o analiză SWOT prin care s-au identificat obiectivele prioritare ce vor fi incluse în PNS 2021-2027. „S-au identificat a fi prioritare: investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de procesare şi depozitare a produselor agroalimentare, sprijinirea sectorului zootehnic, având în vedere scăderea efectivelor de animale, dar şi a valorii genetice a acestor animale, susţinerea formelor asociative cu rol economic şi aici mă refer în primul rând la cooperative. Cei mai mulţi şi mai mici au învăţat să producă şi sunt producţii de foarte bună calitate, dar nu reuşesc să vândă la un preţ competitiv ca să reziste pe piaţă. De aceea susţinem această asociere. De asemenea, vorbim şi despre susţinerea fermelor de familie, pentru că noi credem că acesta este pilonul de bază al satului românesc. Guvernul are datoria să facă cât mai mult ca acestea să rămână pe piaţă”, a punctat oficialul.
Oros a adăugat că acest draft al PNS va fi înaintat Comisiei Europene, iar până la finele lunii februarie se va semna şi contractul pentru serviciile de consultanţă cu Banca Mondială, în vederea fundamentării intervenţiilor pentru Pilonul 1 şi Pilonul 2 din Politica Agricolă Comună.
Atenție la lâna oilor
Programul de Ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii va fi atent monitorizat în acest an, pentru că verificările făcute arată că s-au făcut nereguli în aplicarea acestui program.
„Anul trecut, apetenţa beneficiarilor pentru acest program a fost mult mai mică decât în anii precedenţi. De aceea, anul acesta o să monitorizăm mai atent ceea ce se întâmplă, pentru că, la un control făcut de colegii din minister, s-a observat că în foarte multe situaţii colectarea de lână s-a realizat doar scriptic, fără a se ridica efectiv cantităţile de lână făcute după tunsori. S-au constatat cantităţi de lână raportate pe un animal de 9, 13 kilograme, chiar şi 36 de kilograme de lână pe animal la un fermier”, a precizat Oros.
De aceea, ministrul Agriculturii a anunțat că, în acest an, va fi introdusă o limită la cantitatea de lână subvenționată. „Am modificat cantitatea maximă de lână pe cap de oaie pentru care trebuie făcută dovada comercializării la 4 kilograme maxim şi, împreună cu sectorul ovin, căutăm şi alte soluţii pentru a valorifica această lână. În primul rând trebuie să căutam un potenţial de prelucrare, atât pentru industria textilă, cât şi pentru industria de construcţii. Dacă ne uitam pe balanţa privind importul şi exportul de lână, vom constata că exportăm cantităţi impresionante de lână neprelucrată la nişte sume foarte mici şi importăm cantităţi mici la sume foarte mari. Practic, exportăm şi aici subvenţiile pe care le dăm”, a mai spus şeful MADR.
Din nou atașați agricoli
Ministrul Agriculturii a adus în atenție comasarea celor două agenții de plăți, care se ocupă cu fonduri europene. Ideea datează de mai multă vreme, dar mereu a fosta amânată luarea unei decizii.
„În primul rând, vrem ca agenţiile să fie mult mai eficiente, iar absorbţia să fie mult mai bună, mai ales în cadrul AFIR. Presiunea Bruxelles-ului este să fie o singură agenţie, iar dacă vom fi nevoiţi să facem această unificare vrem să nu sufere beneficiarii şi să nu afectăm plăţile. Va fi şi o perioadă de tranziţie, cel puţin 2021. Deocamdată, la nivelul Comisiei abia acum se creionează marile linii, nu ştim ce se va întâmpla. Noi ne pregătim, ne facem temele cu Programul Naţional Strategic”, a spus ministrul Agriculturii, întrebat despre unificarea agenţiilor de plăţi din agricultură, respectiv Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
AFIR are în jur de 1.680 de angajaţi, iar fondurile pe care le gestionează din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) se ridică la aproximativ 9 miliarde de euro. APIA are peste 5.000 de salariaţi şi se ocupă de plăţile directe şi de cele de agromediu din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv în jur de 1,9 miliarde de euro. Numărul angajaților este destul de mare, coparativ cu ceea ce se înregistrează în celelalte state membre, dar România are peste 30% din numărul total de beneficiari de subvenții.
A apărut, din nou, și ideea atașaților agricoli, ca măsură pentru dezvoltarea comerțului cu produse agro-alimentare. Producția agricolă a înregistrat o dezvoltare considerabilă de când România este membră a UE, ceea ce impune dezvoltarea piețelor unde pot fi exportate produsele noastre.
„Avem un proiect şi am început discuţiile cu Ministerul Afacerilor Externe, să trimitem anul acesta cinci ataşaţi agricoli în zone mai interesante pentru agricultura românească, în primul rând în zona Golfului. Este un proiect mai vechi, dar anul acesta chiar o să-l facem, pentru că am prins bani în buget pentru cinci ataşaţi. În primul rând aş vrea să mergem spre ţările terţe pentru că volumul mai mare de export noi acolo l-am avut, inclusiv pe animale vii”, a spus ministrul Agriculturii.
Proiectul privind înfiinţarea ataşaţilor agricoli a apărut pentru prima dată în spaţiul public în mandatul lui Dacian Cioloş în anii 2008-2009, dar a fost susţinut şi în perioada în care la conducerea ministerului au fost Daniel Constantin şi Achim Irimescu.
Casa de Comerț Unirea plină de controale
Continuarea activității Camerei de Comerț Unirea este sub semnul incertitudinii; cert este că se continuă controalele la această societate înființată de pe timpul fostului ministru al Agriculturi, Petre Daea. Primele rezultate nu sunt încurajatoare.
„Decizia de a continua va depinde de concluziile anchetelor respective şi de cât de realistă este această schemă de ajutor prin care statul a încercat să-i ajute pe cei mai mici să îşi vândă marfa, dar, în opinia mea, conceptual este greşit. A fost făcut doar în scop propagandistic fără se se gândească efectiv la consecinţe şi la ceea ce se va întâmpla în pasul doi. În ceea ce priveşte magazinele deschise, vor decide cei din Consiliul de Administraţie (CA), pentru ca este foarte delicat ca eu să intervin până nu am nişte concluzii foarte clare atât din partea celor care au început deja anchetele, dar şi din partea celor din CA. În prima zi când am venit, cei din CA s-au grăbit să îmi spună că magazinele sunt nişte butaforii şi că acolo se întâmplă lucruri cu iz penal de care ei doreau să se delimiteze. Chiar cei care păstoreau Casa Unirea”, a subliniat Oros într-o conferinţă de presă, întrebat dacă va continua proiectul Casei Unirea, lansat în mandatul lui Petre Daea.
Ministrul Agriculturii Oros a precizat că la ora actuală la Casa Unirea există o anchetă în curs, fiind două dosare care au plecat spre instituţiile abilitate pentru anchetarea faptelor incriminate.
„Cei din CA spun că cei din Executiv au achiziţionat şi-au dat un avans de aproape un milion de euro pentru un depozit şi o livadă şi această achiziţie nu a fost făcută cu acordul celor din CA. Apoi au alocat 700.000 de lei pentru un eveniment politic din banii Casei (n.r. – Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești). Practic, doar 6% din cifră de afaceri a Casei Unirea s-a referit la activitatea cu producătorii mici cărora le era destinată această entitate. Eu am spus de la început că nu am crezut în conceptul acestei case, pentru că, în momentul în care statul intră şi din arbitru devine jucător pe piaţă şi avantajează doar pe unii jucători de pe teren, totul se dă peste cap”, a spus ministrul Agriculturii.
Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea a deschis anul trecut două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti, din lanţul de 60 anunţate iniţial, pentru vânzarea produselor tradiţionale provenite de la micii producători români propuse a fi deschise în acest sistem.
Urmează „împroprietărirea” tinerilor fermieri
Legea prin care tinerii fermieri ar putea primi maximum 50 ha de teren agricol a reapărut între preocupările autorităților, ministrul demis al Agriculturii anunțând că săptămâna viitoare va fi lansată în dezbatere publică legislația secundară necesară aplicării acestei prevederi.
„La nivelul Administrației Domeniilor Statului sunt 319.000 ha de teren proprietate publică a statului libere de contract. Din acestea, au fst identificate aproxiamtiv 50.000 ha de teren agricol ce va putea obiectul acestei legi pentru tinerii fermieri”, a spus ministrul Oros. Demnitarul nu a dat multe detalii despre condițiile pe care tinerii ar trebui să le îndeplinească sau criteriile de departajare între aceștia.
În 2016, Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului a fost modificată în Parlament, introducându-se prevederea prin care tinerii fermieri pot primi în arendă sau concesiune maximum 50 h, apaținând domeniului public și privat al statului, aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, prin atribuire directă. Este vorba de tineri de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, care vor să înființeze de ferme.
De la promulgarea legii, în 2016, ADS a fost luată cu asalt de doritori. Cele 50.000 ha de la ADS ar putea acoperi 1000 de cereri, astfel că este de așteptat că se producă unele convulsii în aplicarea legii.
