Aproape o treime din suprafeţele cu luciu de apă nu este întabulată, ceea ce face ca statul să piardă bani prin neîncasarea de redevenţe, iar beneficiarii acestora să nu poată accesa fonduri europene, susține ministrul interinar al Agriculturii, Adrian Oros. Situația poate fi îndreptată, dar trebuie alocate fonduri.
„Sunt aproape 30.000 de hectare de luciu de apă, dar terenul nu este întabulat, şi pe de o parte statul pierde sume considerabile pentru că nu încasează redevenţe, pe de altă parte cei care sunt beneficiari ai acelor suprafeţe de luciu de apă nu pot accesa proiecte europene pentru că nu pot lucra pe ele”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, marţi, la Galaţi, informează Agerpres.
Oros a adăugat că primul pas în rezolvarea problemei întabulării este alocarea de fonduri pentru demararea acestei acţiuni.
„Terenurile care sunt ale ADS, pe care le gestionează statul român, sunt cam 311.000 de hectare, din care doar o treime sunt întabulate. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu suprafeţele cu luciu de apă. Primul pas pe care trebuie să-l facem, pe care l-am identificat, este să alocăm nişte sume să întabulăm terenurile de sub luciul de apă şi apoi să aducem modificări la legislaţie în aşa fel încât beneficiarii să aibă nişte contracte de concesiune ca să aibă acces la fonduri. Sunt 30.000 de hectare neîntabulate din 100.000 de hectare de suprafeţe cu luciu de apă”, a spus Oros.
Ministrul a participat, la Galaţi, la o conferinţă privind promovarea măsurilor Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 şi consultarea factorilor interesaţi ce activează în sectorul de pescuit şi acvacultură cu privire la cele mai relevante operaţiuni care urmează a fi introduse în noua perioadă de programare a POPAM 2021-2027.
Prezent la conferinţa de la Galaţi, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Ştefan, a declarat că România, împreună cu ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), care au experienţă în domeniul pisciculturii în apă dulce, vor face lobby la CE pentru acordarea de subvenţii şi în acest sector, în condiţiile în care CE acordă subvenţii doar pescuitului marin sau oceanic.
„La cei din Comisia Europeană nu se cunoştea nimic despre acvacultura de apă dulce şi de aceea nu s-a prevăzut acum 15-20 de ani nicio măsură de finanţare sau de subvenţie a acestei activităţi. Mă gândesc, ca la nivelul ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad, care are exploataţii şi probleme comune cu România, să facem împreună un lobby ca să beneficiem şi noi de atenţia necesară din partea CE şi aşa cum acordă atenţie şi importanţă pescuitului marin sau oceanic, aşa să fie tratată şi piscicultura în apă dulce”, a spus Ştefan.
Potrivit acestuia, în România sunt 750 de ferme piscicole din care 150 nu au contracte de concesiune şi licenţă de acvacultură. De asemenea, mai sunt şi 250 de păstrăvării.
