Acasă Focus Agricol Agricultura la Clubul Fermierilor Români

Agricultura la Clubul Fermierilor Români

de L M

România negociază cu Comisia Europeană două variante privind plafonarea subvențiilor agricole în noua Politică Agricolă Comună, a anunțat ministrul demis al Agriculturii, Adrian Oros, la la Conferinţa Naţională a Clubului Fermierilor Români pentru Agricultura Performantă. Una dintre variante vizează plafonarea voluntară cu plata redistributivă, iar cealaltă plafonarea la 300.000 de euro fără cheltuielile legate cu forţa de muncă. Fosta Comisie Europeană a anunțat principiile pentru PAC 2021-2027 care prevede plafonarea subvențiilor la maximum 100.000 de euro; după presiuni din partea mai multor state membre, politica s-a mai „îndulcit”, dar Guvernul PSD a susținut mereu că nu susține plafonarea, pentru că acest lucru ar afecta funcționarea marilor ferme, care asigură siguranța alimentară.

„Poziţia oficială a Guvernului României, a Ministerului Agriculturii privind plafonarea este următoarea: avem două variante de negociere. În primul rând plafonarea voluntară, după o analiză socio-economică internă, cu plata redistributivă, iar o a doua variantă este plafonarea la 300.000 de euro, sigur în afara cheltuielilor legate de forţa de muncă”, a spus Adrian Oros, la Conferinţa Naţională a Clubului Fermierilor Români pentru Agricultura Performantă, informează Agerpres.

În acest context, Dacian Cioloş, preşedintele Grupului Renew Europe, membru al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în Parlamentul European, prezent în panelul de dezbateri, a subliniat că principală problemă care a dus la acest obiectiv al plafonării subvenţiilor vine din percepţia că mulţi agricultori primesc bani fără să justifice modul în care sunt folosiţi.

„Cred că una dintre soluţii pe care o putem oferi la o variantă de rezolvare a acestei chestiuni a plafonării este ca suma ce trece de acel plafon – care şi acela va fi negociat – trebuie să fie clar că rămâne în ţară. Deci, România nu pierde acei bani. În al doilea rând eu aş susţine chiar ideea ca banii sau cea mai mare parte din banii respectivi să rămână în ferma respectivă, dar cu condiţia ca ei să fie atribuiţi unor măsuri de investiţii în domenii care să răspundă la aceste provocări la care şi agricultura trebuie să facă faţă şi să fie creatoare de oportunităţi pentru agricultori. Adică investeşti în tehnologia digitală pentru fermă, investeşti în valorificarea produselor pe piaţă, investeşti în atragerea de tineri şi crearea de locuri de muncă în ferme şi în procese de diversificare a activităţii din fermă, care să fie favorabile şi comunităţii pe teritoriul pe care ai terenurile agricole. Cred că aproape că nu este fermier care să nu aibă teren agricol pe cel puţin două sau trei comune. Dacă venim cu astfel de idei eu cred că putem cu totul justifica faptul că banii respectivi sunt folosiţi pentru a atinge obiective care sunt stabilite ca prioritare la nivel european”, a mai spus Dacian Cioloş.

BNR și agricultorii

România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară, fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin, a afirmat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, într-un mesaj transmis în calitate de guvernator dar şi de viticultor, la Conferinţa Anuală a Clubului Fermierilor Români, eveniment desfăşurat joi la Palatul Parlamentului. Mesajul a fost prezentat de economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

„Această activitate are, în opinia mea, un mare potenţial de dezvoltare. În calitatea mea de guvernator al Băncii Naţionale a României, instituţie responsabilă de elaborarea balanţei de plăţi, analizând împreună cu colegii din Consiliul de Administraţie datele din balanţa comercială, sunt la curent cu evoluţia contribuţiei agriculturii, implicit a fermierilor, la tabloul economic şi am văzut progresele, mai ales din ultimul deceniu. Sunt, desigur, edificat şi în privinţa provocărilor, pe care cu siguranţă le veţi aborda aici, între altele cele care trebuie să ducă la echilibrarea balanţei bunurilor produse în ţară şi ale celor importate, pentru a valorifica avantajele naturale şi de experienţă din activitatea agricolă. România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară, fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin”, a transmis guvernatorul BNR, informează Agerpres.

În materie de capital, guvernatorul BNR avertizează că există o mare tentaţie de a folosi câştigurile din anii buni în consumul personal, dar experienţa arată că este foarte important ca respectivul profit să fie reinvestit, pentru extinderea şi modernizarea afacerii, pentru crearea de rezerve. „Cu deosebire, este necesar a face saltul de la obţinerea de materie primă la produse cu valoare adăugată mai mare – în cazul firmei la care sunt acţionar, este vorba de îmbutelierea vinului, de asigurarea unui design adecvat şi a unui brand corespunzător, de investiţii în marketing şi multe altele”, menţionează Isărescu.

Nu în ultimul rând, Isărescu a susţinut că ştie faptul că mulţi fermieri se plâng de insuficienta implicare a băncilor comerciale în creditarea agriculturii.

„Ceea ce pot să vă spun este că relaţia partenerială dintre dumneavoastră şi bănci merită mai multă implicare de ambele părţi, lucrurile merită să fie rezolvate cu moderarea intereselor reciproce pentru câştig, aş zice a nevoii de a evita pierderile de ambele părţi. Este cazul ca fermierii şi bancherii să înţeleagă că banii daţi şi luaţi cu împrumut reprezintă obiectul unui legământ comun de afaceri. Pentru un antreprenor banii împrumutaţi nu pot constitui nicidecum un substitut al capitalului propriu – pot doar să îl completeze pe acesta – după cum pentru bancher creditul nu trebuie să fie acordat cu supragaranţii sau să fie exploatat litigios”, a transmis în mesajul său Isărescu.

Performanţa agriculturii româneşti în contextul strategiilor europene de dezvoltare a fost analizată, joi, la Conferinţa Naţională a Clubului Fermierilor Români pentru Agricultura Performantă, eveniment organizat la Palatul Parlamentului. Conferinţa a reunit cei mai performanţi fermieri din România, experţi locali şi internaţionali, furnizori de tehnologii agricole de ultimă generaţie, reprezentanţi ai autorităţilor naţionale şi europene responsabile pentru agricultură şi membri ai unor organizaţii neguvernamentale reprezentantive pentru sector.

 

 

din aceeasi categorie