Peste 100.000 de fermieri nu mai primesc subvenţii agricole în anul 2015, comparativ 2014, dacă luăm în calcul datele raportate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Noile reguli comunitare au pus în dificultate autorităţile naţionale responsabile, care s-au chinuit să găsească formula legislativă astfel încât să nu ajungă în atenţia DNA, dar care au zăpăcit fermierii.
Reforma adusă Politicilor Agricole Comune (PAC) a dus la schimbarea modului în care se solicită subvenţiile agricole şi, mai ales, a documentelor care stau la baza acestor cereri. Mai exact, Comisia Europeană a impus ca cererile să fie însoţite de documente care să ateste statutul terenurilor pentru care se cer subvenţiile, pentru a se diminua cât mai mult posibilitatea de eroare sau fraudă. Majoritatea covârşitoare a terenurilor agricole din România nu sunt întabulate, nu au cadastru, din cauza costurilor foarte mari, ce descurajează această procedură legală, prin care se defineşte proprietarul.
Ministerul Agriculturii a trebuit să transpună în legislaţia naţională noile cerinţe ale CE, moment în care au început problemele.
Cum subvenţiile agricole sunt primite de către cei care exploatează terenurile, pentru rezolvarea cerinţei comunitare s-a introdus în legislaţia naţională termenul de “utilizator legal”, la solicitarea expresă a Ministerului Justiţiei, ceea ce presupune, în primul rând, ca terenurile să fie întabulate. Responsabili din domeniu au declarat că Ministerul Justiţiei a impus aceste documente de frica DNA. Rezultatul a fost bulversarea agricultorilor care au întâmpinat mari greutăţi în depunerea cererilor de subvenţie. Ca să rezolve problema, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au început să facă presiuni în Parlament pentru amendarea legislaţiei astfel încât fermierii să poată depune cererile şi în lipsa cadastrului agricol. În cele din urmă, s-a găsit o soluţie de compromis, responsabilitatea fiind pasată primăriilor, cele care încasează impozitul pe terenuri.
Această debandadă legislativă, care nu s-a terminat nici acum, a avut ca rezultat nedepunerea în termen a cererilor de subvenţie, cu consecinţe financiare pentru fermieri.
Cereri mai puţine
Datele APIA arată că, pentru anul 2015, s-au depus 942.889 cereri, pentru o suprafaţă declarată la plată de 9.530.489,22 hectare. Aici sunt incluse şi cererile pentru subvenţiile exlusiv pentru sectorul zootehnic, pentru că, din acest an, cererile de subvenţie sunt unice. Cele mai multe cereri au fost depuse în judeţele Suceava (50.537 cereri), Dolj (42.385 cereri) şi Bihor (39.395 cereri); cele mai mari suprafeţe solicitate la plată se regăsesc în judeţele Timiş (525.739,05 ha), Constanţa (487.262,72 ha) şi Teleorman (418.884,68 ha).
Potrivit legislaţiei, s-au putut depune cereri unice de plată, fără penalizări, până la data de 15.06.2015; după această dată s-au mai primit cereri, timp de 25 de zile, dar cu penalizări de 1 % pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la 15 iunie.
În acest an, APIA a primit aproape 920.000 de cereri de subvenţie fără penalităţi; în 2014, în perioada când s-au depus cereri fără penalizări, au fost înregistrate 980.354 solicitări, ce au totalizat o suprafaţă de aproximativ 9,5 milioane hectare, fără a lua în calcul cererile pentru susţinerea sectorului zootehnic. În total, numai pentru terenuri, anul trecut au fost primite 1.025.772 cereri, ce au totalizat 9,926 milioane hectare.
Rezultă că, în 2015 nu vor mai beneficia de subvenţii aproxiamtiv 400.000 ha de teren, ca urmare, în principal, a problemelor legate de legislaţie.
