Pesta porcină africană a ajuns motiv de dispută cu iz politic. Dacă membrii ai partidelor de opoziție acuză autoritățile, și în special Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), de măsuri care, în unele cazuri, au făcut mai mult rău, parlamentarii puterii iau partea Autorității și încearcă să contracareze atacul, destul de bine argumentat, al adversarilor politici. Cam în acești termeni s-a desfășurat ședința de marți a Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților care a luat în discuție pesta porcină africană din România.
Deputați și responsabili din domeniu s-au reunit, marți, în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, pentru prezentarea evaluării situației privind pesta porcină africană, precum și a măsurilor de combatere și eradicare aplicate până acum. De fapt, reuniunea a fost cerută de un vicepreședinte PNL al Comisiei.
„În procesul de combatere a PPA, am identificat 31 de măsuri neaplicate, aplicate tardiv sau defectuos, alte 2 care nu au bază legală și încă 6 care au contribuit la extinderea virusului”, a declarat Adrian Oros, vicepreședinte PNL al Comisiei pentru Agricultură. Potrivit acestuia, cele două măsuri fără bază legală se referă la instituirea de filtre de dezinfecție pentru mijloacele de transport pe drumurile publice și la uciderea preventivă a tuturor porcilor dintr-un sat.
Cât privește măsurile care au dus la răspândirea PPA, Oros a adus în atenție Ordinul ANSVSA nr. 20/2018 privind normele de biosecuritate aplicate în exploatațiile de suine, la care se adaugă Ordinul ANSVSA nr. 17/2018 care a dus la eliminarea unor controale în gospodăriile populației.
La „încasare” a fost directorul general din cadrul ANSVSA, Barbuli Velizar, pentru că președintele ANSVSA nu a fost în țară, iar vicepreședintele autorității prezent la lucrările Comisiei a fost ca și inexistent. Velizar a precizat, la orice întrebare a deputaților din opoziție, că măsurile luate au fost decise de Centrul Național de Combatere a Bolilor, deci baza legală a fost asigurată în acest fel.
La discuții a fost prezent și un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, parte activă pentru aplicarea măsurilor de combatere a PPA. Într-un mod cât se poate de limpede, acesta a arătat cum este organizată „lupta” cu virusul. „Centrul Național de Combatere a Bolilor are în componență Unitatea centrală de decizii, Unitatea operațională centrală și Unitatea centrală de sprijin. Până acum, Unitatea centrală a avut 3 ședințe. IGSU face parte din unitatea operațională, pune în practică deciziile luate. ANSVSA este autoritatea responsabilă cu rol principal”, a spus reprezentantul IGSU.
„Fără dispute politice”
În cele din urmă, toți deputații, din opoziție, au ținut să precizeze că nu au nimic cu ANSVSA și cu medicii veterinari, care au dus greul în această perioadă, ci cu conducerea Autorității, care a luat decizii proaste. A fost momentul în care deputații puterii au susținut, la unison, că analiza a fost deturnată. „Vă rog, să nu transformăm pesta porcină africană în dispute politice”, a spus deputatul PSD Ion Dârzu.
Barbuli Velizar, la solicitarea deputaților, a spus că, până acum, au fost depuse 7.769 de dosare pentru acordarea de despăgubiri, ce totalizează 208,167 milioane de lei, până acum fiind rezolvate 6.577 dosare pentru care s-au plătit 71,554 milioane de lei. Pe de altă parte, în cadrul măsurilor de combatere a PPA, au fost uciși 346.556 porci, din care au fost incinerați doar 6.097, restul fiind îngropați. Datele prezentate de ANSVSA au fost alte motive de atac la adresa celor care au luat deciziile în cazul PPA. „Am auzit că au fost îngropați porcii uciși și în digurile de apărare”, a spus Nicolae Giugea, deputat PNL, informație infirmată de Barbuli Velizar. „Consider că vinovați sunt Ministerul Agriculturii și ANSVSA. Ați creat focare pasive, care pot fi reactivate oricând. Bravura este că dați despăgubiri, dar nu veniți cu bani de acasă. Sunt bani din taxe și impozite plătite inclusiv de cei pe care îi despăgubiți”, a completat Giugea.
Nemulțumiri pe linie
La rândul lor, reprezentanții asociațiilor patronale și profesionale și-au arătat nemulțumirea cu privire la unele măsuri luate de autorități, măsuri considerate insuficiente sau inoportune. „România trebuie să se decidă dacă vrea creșterea porcilor în sistem industrial sau tradițional”, a spus Sorin Minea de la Romalimenta. „Nu spun să se lichideze porcii din gospodăriile populației, ci să se respecte regulile. Niciun partid nu are curajul să spună că fiecare face ce vrea. Se confundă afacerea cu subzistența”, a spus Minea, referindu-se la practica țăranilor de a crește și vinde porci, deși gospodăriile lor nu sunt înregistrate ca ferme, care pot face și comerț.
Propuneri de la veterinari
„ANSVSA spune că se respectă legea. Eu zic că este aplicată excesiv și încurcă fermierii”, a spus Viorel Andronie, președintele Colegiului Medicilor Veterinari din România. El a atras atenția că animalele sănătoase din zonele de protecție și supraveghere nu pot fi abatorizate și procesate și că ar trebui ca România să ceară derogare de la Comisia Europeană pentru relocarea purceilor pentru îngrășare către ferme specializate în creșterea porcilor. Acestea sunt măsuri pe care ANSVSA le poate lua în sprijinul industriei de profil.
De altfel, Colegiul Medicilor Veterinari a venit cu o serie de propuneri legislatice, menite să sprjine măsurile de combatere a PPA. Prima se referă la abilitatea ANSVSA de a confisca și incinera carnea de porc descoperită fără acte de proveniență. A doua măsură ar trebui să vizeze măsurile de biosecuritate pentru fiecare tip de exploatație, care ar trebui să se rezume la două: cele comerciale și cele pentru consum propriu. A treia intervenție legislativă are în vedere susținerea financiară a măsurilor cerute de stat. „Acolo unde statul are interes major pentru boli majore, să plătească. Acum, statul decontează numai analizele pentru pesta porcină clasică, pentru cea africană nu”, a spus Andronie. Și cea din urmă cerere se referă la accesibilitatea sistemului informatic utilizat la identificarea și înregistrarea animalelor. Potrivit lui Andronie, peste 900 de medici veterinari concesionari nu au acces la acest sistem, pentru că totul se face pe bani, iar statul nu decontează.
