Pesta porcină africană (PPA) a depășit nivelul gospodăriilor țărănești și a ajuns în politică. Președintele Iohannis acuză Guvernul PSD de situația actuală a industriei de creștere a porcilor, adusă în pragul falimentului din cauza deciziilor incorecte luate de cei responsabili. Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, ajuns purtătorul de cuvânt al Guvernului în cazul PPA, susține că măsurile luate au fost cele corecte și eficiente. Cert este că pesta se întinde în toată țara, pierderile crescătorilor, mici sau mari, sunt foarte mari, iar economia țării este în pragul de a fi afectată din cauza importurilor masive preconizate.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, solicită Guvernului adoptarea de urgență a tuturor măsurilor necesare prin care să fie stopată creșterea numărului de focare de pestă porcină africană (PPA) și trage un semnal de alarmă serios asupra riscurilor majore generate de răspândirea explozivă a acestui virus, se arată într-un comunicat de presă al președinției.
„Din cauza modului defectuos în care este gestionată această situație de criză, Guvernul PSD i-a împins pe producătorii autohtoni în pragul falimentului. În prezent, în România sunt peste 700 de focare, răspândite în 10 județe ale țării, inclusiv în Ilfov, iar numărul focarelor se extinde amenințător. Pesta porcină africană face ravagii în rândul crescătorilor de porcine, iar fermele mari din sud-estul țării sunt pe cale să fie practic exterminate. Se înregistrează deja pagube de zeci de milioane de euro, pierderi de mii locuri de muncă, precum și pierderea unor importante oportunități comerciale pentru România”, precizează comunicatul.
„Vorbim aici de implicații majore pentru economia națională, deoarece virusul PPA pune în pericol toate fermele comerciale de creștere și îngrășare a porcului din România, care produc aproximativ jumătate din totalul cărnii de porc destinate consumului intern.
Starea de fapt actuală arată că Guvernul este incapabil să gestioneze situația pestei porcine africane, care are consecințe foarte grave pentru economia românească. La fel de grav este și faptul că autoritățile responsabile nu au informat producătorii și populația, la timp și eficient, cu privire la riscurile majore ale răspândirii virusului PPA”, susține comunicatul.
Potrivit documentului, în anul 2016, Guvernul a stabilit, prin HG, măsurile necesare în vederea combaterii și prevenirii pestei porcine africane, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea sistemului de ecarisaj necesar în astfel de condiții. „În acest an, însă, autoritățile responsabile au fost luate, încă o dată, pe nepregătite, în ciuda precedentelor și a avertismentelor privind rapiditatea cu care se extind focarele de pestă porcină africană. De asemenea, guvernul nu a fost preocupat să asigure acuratețea datelor în ceea ce privește evidența și trasabilitatea animalelor”, se arată în comunicat.
„Președintele României solicită aplicarea tuturor normelor și măsurilor de prevenție care se impun în astfel de situații, inclusiv asigurarea corespunzătoare a barierelor de biosecuritate care să limiteze răspândirea focarelor. (…) Președintele României atenționează Guvernul și autoritățile competente că sunt datoare să explice cum este posibil ca, în toată această perioadă, să nu fie luate măsurile adecvate pentru izolarea și menținerea sub control a focarelor existente. Guvernul trebuie să explice și măsura de eliminare, în primăvara acestui an, a inspecțiilor sanitare obligatorii în gospodării în condițiile în care Executivul era pe deplin conștient de pericolul pestei porcine africane încă de la începutul anului 2017. (…) Președintele Klaus Iohannis consideră că, în acest moment, prioritatea trebuie să fie luarea tuturor măsurilor de prevenire a răspândirii virusului și despăgubirea cât mai rapidă a producătorilor afectați, în vederea atenuării impactului social. Totodată, cei care au gestionat într-un mod complet defectuos această criză vor trebui să-și asume responsabilitatea stării de fapt”, completează comunicatul.
„Guvern eficient”
În cele din urmă, s-a produs și o comunicare oficială din partea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, structura responsabilă pentru aplicarea măsurilor de combatere a efectelor pestei porcine africane. Structura ține de MAI, în directa subordine a lui Raed Arafat. Iar măsurile sunt dispuse de Centrul Național de Combatere a Bolilor, aflat în directa subordine a prim-ministrului.
În cele din urmă, tot ministrul Agriculturii a avut cel mai mult de spus, chiar dacă Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) ar fi trebuit să fie în prim plan. Acesta a fost întrebat dacă autorităţile au luat toate măsurile necesare în privinţa combaterii pestei porcine africane, în condiţiile în care virusul pestei porcine africane era prezent de câţiva ani în ţările din jurul României.
„Guvernul a acţionat de fiecare dată în mod corect, rapid şi eficient”, a declarat ministrul Agriculturii într-o conferință de presă la Ministerul de Interne. „În mod corect pentru că a fost tot timpul informat şi tot timpul a decis măsuri în cadrul Guvernului. Am modificat succesiv Hotărârile de Guvern 830 şi HG 1214, pentru a crea mecanisme în aşa fel încât să uşurăm accesul în momentul acţiunii directe. Lucrul acesta s-a făcut şi în anul 2017 şi în cursul acestui an până la această dată. Că a acţionat rapid şi corect o constituie faptul că în 2012 la graniţa cu România, Ucraina avea focar de pestă porcină, este primul focar pe care l-am avut în evidenţă şi care ne atrăgea atenţia – dovada stau şi acele simulări – iar noi Guvernul şi structurile statului nu am stat cu mâinile încrucişate. Pentru că din 2012 şi până la primul focar din România din 2017 la 31 iulie atestă faptul că România a luat măsuri de prevenire a intrării acestui virus în ţară. (…) ANSVSA, care este instituţia statului competentă în domeniu, a intervenit în mod rapid, profesionist şi a acţionat pe baza planului de contingenţă – care a fost autorizat în ţară – şi a pus sub control acest focar. Din data de 31 iulie până pe data 15 octombrie în acea zonă nu a recidivat virusul, zona a fost curată, iar Comisia Europeană, prin structurile de specialitate, a decis că zona este liberă”, a explicat Petre Daea, informează Agerpres.
Ministrul Agriculturii a subliniat că nu au fost daţi încă toţi banii pentru despăgubiri celor afectaţi de uciderea animalelor, pentru că s-a întârziat „din nefericire, destul de mult şi cu efecte deosebite” pe rectificarea bugetară.
Întrebat cum comentează declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis potrivit cărora cei care au gestionat într-un mod „complet defectuos” această criză a pestei porcine africane vor trebui să-şi asume responsabilitatea, el a a răspuns: „Eu nu pot să îmi demonstrez incompetenţa şi eu sunt o autoritate şi eu prin forţa faptelor îmi demonstrez competenţa şi acţiunea în domeniu”.
Războiul bolilor
„Din păcate, România şi Europa se confruntă în acest moment cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial, până în prezent”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.
„Pesta în sine defineşte cea mai gravă boală care afectează animalele. Nu întâmplător, o a doua structură de alarmă provine din Bulgaria, de la frontiera cu Turcia unde deja evoluează pesta micilor rumegătoare. Şi omul ştim că, pe la 1300, a fost afectat de ciuma bubonică. Pesta defineşte apogeul negativ al bolii. PPA este o boală virală, sistemică, extrem de gravă care în mod obişnuit evoluează cu morbiditate şi mortalitate de până la sută la sută. Are capacitate de difuzibilitate extrem de ridicată ceea ce face extinderea ei pe unităţi foarte mari de teritoriu într-un timp cât se poate de scurt”, a explicat preşedintele ANSVSA, precizează Agerpres.
În ceea ce priveşte modul în care a ajuns pesta porcină africană în exploataţiile comerciale din România, care respectă măsuri stricte de biosecuritate, preşedintele ANSVSA a subliniat că vectorul uman este extrem de important în ceea ce priveşte transmiterea virusului, dar şi insectele, păsările necrofage sau rozătoarele.
„Este responsabilitatea fermei de a-şi respecta măsurile de securitate care au fost gradual ridicate în ultimii ani tocmai în ideea de a nu face un salt, ci de a crea progresiv condiţiile de adaptare la norme de biosecuritate cel puţin în direcţia PPA. Vectorul uman este un vector extrem de important în măsura în care angajaţii nu au respectat legislaţia în sensul de a nu creşte – le este interzis cu desăvârşire să crească acasă porci – dacă nu respectă această legislaţie şi au intrat în contact cu aceste animale a fost foarte simplu să transfere virusul din curte în exploataţia comercială. Mai vorbim, de asemenea, de insecte, de vectori secundari, spuneam de păsări necrofage, rozătoare, care şi ele se pot constitui în vectori portanţi pentru genomul viral”, a mai spus Brănescu.
„Avem specialiști”
Colegiul Medicilor Veterinari îl contrazice pe ministrul Agriculturii și susține că România dispune de specialiști capabili să se implice în combaterea pestei porcine africane. Cu o zi înainte, ministrul a susținut că, în România, nu există specialişti şi facultăţi care să pregătească specialişti în pesta porcină africană.
„Nu există în nicio ţară din lume medici veterinari specialişti în pesta porcină africană, cum nu există niciun medic veterinar specialist într-o anumită boală. Medicii veterinari sunt absolvenţi care au competenţe dobândite în urma studiilor pentru examinarea animalelor, pentru diagnosticarea unei boli pe baza semnelor clinice, a leziunilor anatomopatologice, a rezultatelor examenelor specifice de laborator”, se arată într-un comunicat de presă al Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVR). Potrivit documentului, în aceste condiții, „medicii veterinari au competenţe dobândite pentru prevenirea, controlul şi combaterea bolilor, inclusiv pentru pesta porcină africană”.
CMVR subliniază că profesia de medic veterinar este una dintre cele şapte profesii reglementate sectorial la nivel european, lista disciplinelor minime obligatorii pe durata studiilor şi competenţele dobândite de către absolvenţi fiind identice în toate ţările membre ale Uniunii Europene.
Potrivit sursei citate, suspiciunea de pestă porcină africană în România s-a bazat pe semnele clinice identificate de medicii veterinari de liberă practică la animalele bolnave sau pe baza leziunilor din rinichi, identificate de medicul veterinar oficial din abator şi confirmate de medicii veterinari oficiali din laboratoare.
„În toate cele trei situaţii medicii veterinari români au dovedit că deţin cunoştinţele necesare şi solide pentru a suspiciona şi diagnostica pesta porcină africană şi pentru acest lucru Colegiul Medicilor Veterinari îi felicită. Acest lucru se datorează pregătirii adecvate pe durata studiilor universitare şi pregătirii profesionale continue, după absolvire”, se afirmă în comunicat.
După diagnosticarea pestei porcine africane trebuie aplicate şi respectate măsurile de combatere, care sunt precizate clar în actele normative ce au transpus legislaţia europeană în legislaţia naţională. Există un plan de contingenţă, un manual operaţional. Hotărârea Guvernului nr. 830/2016, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 99/2006, care trebuie să fie aplicate întocmai, menţionează CMVR.
„Acelaşi lucru este valabil pentru orice ţara membră a Uniunii Europene. Virusul pestei porcine africane din România nu este un <balaur cu şapte capete>, diferit de cel prezent în restul ţărilor europene în care boala este prezentă. Prin urmare, afirmaţia că <în România nu există specialişti şi facultăţi care să pregătească specialişti în pesta porcină africană> este una jignitoare, care pune la îndoială competenţa medicilor veterinari români şi calitatea învăţământului universitar medical veterinar din România, drept pentru care solicităm să fie cerute scuze public întregului corp profesional medical veterinar din România”, se arată în comunicatul citat.
Sursa mai menţionează că medicii veterinari străini invitaţi (din Italia, Lituania, Danemarca şi Spania) în România de autorităţi au avut experienţă în combaterea pestei porcine africane ca urmare a evoluţiei bolii în ţările lor. Aceşti medici veterinari au recomandat aceleaşi măsuri cuprinse în prevederile legislative din România. Toţi aceşti medici veterinari au recomandat să se respecte legislaţia europeană specifică pentru pesta porcină africană şi strategia UE privind această boală.
„România are medici veterinari profesionişti, capabili să gestioneze corect pesta porcină africană în condiţiile în care sunt lăsaţi să îşi exercite corect profesia, iar promovarea în funcţiile de conducere să fie realizată exclusiv pe criterii de competenţe profesionale”, conchide comunicatul CMVR, semnat de preşedintele acestuia, conf. univ. dr. Viorel Andronie.
Ministrul agriculturii, Petre Daea, a afirmat marţi că în România nu există facultăţi care să pregătească specialişti în pesta porcină africană, prin urmare fiind necesară folosirea experienţei celor care s-au întâlnit cu specialişti şi cu experţi din afara ţării.
