România militează pentru păstrarea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, eliminarea plafonării şi continuarea convergenţei, la care se adaugă corectarea cifrei privind suprafaţa de referinţă, a declarat, la Luxemburg, ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţinând totodată că o alocare bugetară redusă pe dezvolare rurală va accentua „cel mai mare şi mai profund exod al forţei de muncă în rândul tinerilor”, fenomen cu care se confruntă România la ora actuală.
„România apreciază ca necesară şi corectă structura PAC prin cei doi piloni, dar nivelul de finanţare este insuficient şi nu răspunde pe deplin obiectivelor pe care ni le-am propus privind securitatea alimentară. Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. Condiţiile de mediu impun costuri suplimentare. Fermierilor noştri – acestor făuritori de hrană – nu putem să le cerem să facă mai mult şi mai bine cu bani mai puţini, în condiţii mai grele şi mai restrictive. Ştim că aceştia lucrează pentru a câştiga, introducând în sol, în condiţii incerte, toate resursele de care dispun, iar rezultatul muncii acestora este rezultatul existenţei umane, care nu are echivalent în importanţă”, a declarat Petre Daea, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene Agricultură şi Pescuit de la Luxemburg, informează Agerpres.
„Prin nivelul financiar şi plafonarea plăţilor directe, România este profund dezavantajată, iar fermierii se află într-un scenariu îngrijorător. Scenariile optimiste prezentate în diverse variante nu sunt susţine de realităţile existente. România consideră că plafonarea produce mai mult rău decât bine. În cazul convergenţei (…) vă felicit domnule comisar (n.r. – Hogan, comisarul european pentru agricultură) pentru punerea în discuţie şi susţinerea acestui obiectiv. În concret, România militează pentru cel puţin păstrarea bugetului, eliminarea plafonării, continuarea convergenţei la care se adaugă corectarea cifrei privind suprafaţa de referinţă, având cu totul alte date faţă de perioada anterioară. Suntem în analiză privind datele de scenariile de implementare”, a mai spus Petre Daea.
De asemenea, în cardul Consiliului UE, ministrul Agriculturii a subliniat că procentul de 2% din plafonul plăţilor directe alocat pentru susţinerea tinerilor nu este unul încurajator, iar stimularea acestora prin mecanismele propuse nu este suficient de bine conturată, „pentru a-i atrage şi a crea premise reale privind schimbarea de generaţii”, ca obiectiv propus prin PAC. ”Dezvoltarea rurală cu alocare bugetară redusă constituie un supliment de îngrijorare pentru perspectivele spaţiului rural şi nu numai. România se confruntă cu cel mai mare şi profund exod al forţei de muncă din rândul tinerilor, pentru care în contextul general al PAC suntem chemaţi să găsim soluţii. Reducerea pilonului II va accelera acest proces, cu influenţe uşor de întrezărit, dar foarte greu de rezolvat”, a adăugat Daea.
Potrivit datelor furnizate de şeful MADR, până în prezent 22 state vor menţinerea sau creşterea bugetului PAC, în timp ce 4 state se opun, convergenţa fiind susţinută de 9 state, în condiţiile în care 9 se opun, iar restul nu s-au pronunţat clar. În cazul plafonării, 14 state o resping sau cer să fie lăsată la decizia statului membru.
