Ministrul Agriculturii lasă succesorului său un minister cu temele făcute la zi, a susținut Achim Irimescu la conferința de bilanț. Evident, sunt și stări de fapt ce trebuie remediate, dar care necesită mult timp, precum irigațiile, la care se adaugă probleme ce trebuie să-și găsească rezolvarea în mandatul parlamentarilor ce abia începe, așa cum este cazul legii lui 51%.
Prioritățile mandatului de un an ale ministrului Agriculturii au fost creșterea absorbției fondurilor europne, simplificarea procedurilor și deschiderea piețelor. „Am reușit deschiderea piețelor arabe pentru ovine vii. Anual, crescătorii români vând pe aceste piețe peste 5 milioane de berbecuți. Ca dovadă de patriotism, ar fi să consumăm și noi aici acest tip de carne. Este o carne foarte sănătoasă, pentru că se folosesc pășunile naturale și ceva cereale, nu hormoni de creștere și altele asemenea”, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, vineri, la conferința de bilanț.
Potrivit acestuia, a fost deschisă și piața Turciei pentru carne de vită și bovine vii. „Avem promisiunea că, după 1 ianuarie, se va deschide piața turcă și pentru oi și carcase de oi. Ar fi un lucru foarte bun, pentru că prețul este dublu față de România. Important este ca producătorii să se asocieze, pentru că ar putea cere alt preț pentru carnea de ovine, pentru că le crește puterea de negociere”, a punctat ministrul.
Una dintre cele mai importante reușite este deschiderea pieței Uniunii Europene pentru carnea de porc și porcii vii proveniți din România. Oficialul de la Agricultură a atras atenția că nu exporturile pe aceste piețe sunt importante, ci mesajul transmis, precum că produsele din România sunt sigure. „ Acum avem discuții pentru a intra pe piețele din Japonia, China și Coreea”, a completat oficialul de la Agrcultură.
La capitolul nereușite, Achim Irimescu a trecut neînființarea fondului mutual și trimiterea atașaților agricoli la post.
Pentru viitorul ministru al Agriculturii, Irimescu prevede ca priorități aceleași măsuri pe care le-a avut în mandatul său: absorbția fondurilor europene, simplificarea procedurilor și deschiderea piețelor. „Pe termen scurt, nu sunt probleme mari, legislația este la zi. Nimic urgent care să treneze”, a completat Achim Irimescu.
Legea lui 51%
Aplicarea Legii de comercializare a produselor alimentare este cel mai discutat act normativ în prezent, pentru că, în forma în care a fost promovat de Parlamament, ar putea duce la sancțiuni din partea Comisiei Europene.
„Riscul de infringement există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. (…) Ştiţi bine că infringementul se aplică după doi ani de discuţii. În condiţiile în care viitorul Parlament intenţionează să amendeze legea, să sperăm că se va găsi o soluţie optimă în care să se evite orice infringement. Legea se aplică în momentul de faţă, dar nu funcţionează integral pentru că nu sunt normele de aplicare”, a precizat Irimescu.
Ministerul Agriculturii trebuia să vină cu normele de aplicare la Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, respectiv până pe 15 ianuarie 2017.
Întrebat de ce a lăsat moştenire succesorului său această lege, şeful MADR a precizat că şi în condiţiile în care normele vor fi adoptate până în 15 ianuarie, când este termenul limită, legea nu va funcţiona „pentru că suntem în plină iarnă şi nu avem cantităţile de produse necesare de la producătorii români”.
Acesta a oferit nişte explicaţii legate de definiţia europeană a lanţului scurt, care, dacă ar fi luată ca atare, ar însemna că trebuie înlăturată măcar una dintre verigile ce leagă producătorul de consumator, respectiv comerciantul sau procesatorul.
„După definiţia europeană a lanţului scurt, înseamnă că înlăturăm dintre consumator şi producător măcar una dintre verigi, fie procesatorul – şi atunci producătorul vinde direct consumatorului, fie comerciantul. Or, în această lege, nu putem discuta de înlăturarea comerciantului sau a procesatorului. S-au forţat puţin lucrurile şi, în definiţia din lege, lanţul scurt este produsul realizat la nivel local şi regional şi de aici dificultatea în relaţia cu Comisia Europeană şi discuţii cu riscul de infringement”, a spus ministrul.
Potrivit sursei citate, în momentul în care s-a adoptat legea şi s-a aplicat, mai puţin măsura cu 51% produse din lanţul scurt, comercianţii din România au delegat o firmă de avocatură pentru a redacta nemulţumirile lor.
„Acestea vizau termenul de rambursare de 7 zile la produsele proaspete, de 30 de zile la celelalte produse, problema cu 51% produse româneşti la raft şi alte două chestiuni. Comisia Europeană a solicitat clarificări MADR, pe care noi le-am dat, pe toate cele patru puncte. În final au acceptat explicaţiile, dar au spus că există un punct la care sunt de clarificat mai multe aspecte şi au avut dubii vizavi de acel 51% din lanţul scurt. Deci, este vorba că se interpretează într-un fel sau altul lanţul scurt”, a explicat Irimescu.
Pe de altă parte, şeful MADR a afirmat că la Consiliul desfăşurat la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni, în concluzii se regăsesc indicaţii clare prin care se recunoaşte că la nivel european sunt comercianţi care aplică practici comerciale neloiale.
