Lupta fermierilor cu autoritățile

Agricultorii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de activitatea autorităților, considerând că incompentența acestora le afectează direct afacerile. Ei reclamă faptul că funcționarii celor două agenții de plăți din cadrul Ministerului Agriculturii nu colaborează cu ei și încearcă să facă tot posibilul să nu le dea subvențiile la care au dreptul. Iar întrebările lor punctuale nu au parte de răspunsuri unitare la nivel național. Acestea sunt cele mai dure acuzații pe care fermierii le-au prezentat la conferința Agrostandard.

Agriculturii și autoritățile din domeniu s-au confruntat la Conferința Agrostandard, primii aducând acuze grave funcționarilor, iar aceștia din urmă rămânând neclintiți în deciziile lor, chiar dacă fermierii le-au pus legea în față. Cea mai mare „luptă” s-a dat cu secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Simona Man, care, după ce a prezentat lista cu măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru care se vor deschide sesiuni de depunere în această săptămână, a vrut să plece fără a avea niciun dialog cu fermierii.

Confruntările dintre agricultori și autorități devin din ce în ce mai contondente pe măsură ce trece timpul pentru plata subvențiilor, iar autoritățile nu reușesc să le dea. De aceea, demnitarul și funcționarii din minister și din cele două agenții au avut parte de reproșurile fermierilor, care i-au acuzat de incompetență. „De ce țineți în minister atât de mulți oameni care nu știu nimic? Sunt rude, neamuri? Cum manageriați?”, i-a reproșat Simonei Man unul dintre fermierii prezenți la conferință. De altfel, fermierii sunt din ce în ce mai hotărâți să facă reclamații penale împotriva funcționarilor care nu-și fac treaba, pentru abuz în serviciu. Secretarul de stat nu a avut prea multe să le spună agricultorilor, fiind pregătită de plecare încă de la începutul conferinței.

Birocrație și „favoruri”

„La cele două agenții de plăți (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) este foarte mare birocrație, ca să se păstreze locurile de muncă, foarte bine remunerate, de altfel”, a declarat Emil Dumitru, președintele Pro Agro. „Dacă ne veți mai cere și ceea ce nu trebuie, ne va fi nouă, agricultorilor, mai greu, iar dumneavoastră va trebui să dați explicații de ce absorbția de fonduri europene este atât de mică”, a spus Dumitru, care a precizat că „sunt funcționari din minister care, atunci când fac o plată, consideră că fac o facilitate. Nu este așa. Funcționarii sunt plătiți din taxele și impozitele plătite de fermieri”, a punctat Dumitru

De aceea, președintele Pro Agro susține necesitatea unui parteneriat între fermieri și autorități, ca element de bază pentru o agricultură performantă.

Minciuni de la APIA

Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, și-a arătat și el nemulțumirea cu privire la modul în care autoritățile manipulează datele și informațiile. „Sunt foarte dezamăgit. Trăim într-o minciună continuă. (…) Ni se spune că la APIA s-au făcut plăți de 70%, că banii de la APIA au plecat. Dar era vorba de numărul fermierilor, pentru că atunci când l-am întrebat pe directorul general câți bani s-au dat, banii erau 15%. Aia e șmecheria, domnilor de la APIA – noi vrem banii, nu procente. Eu nu îmi plătesc datoriile cu procente”, a declarat Baciu la conferința Agrostandard.

Baciu a precizat că va cere premierului Dacian Cioloș să facă un control la APIA, ca să vadă de ce stau banii blocați la această agenție. „N-am văzut la APIA sancțiuni nici cât un pachet de țigări. Un milion de fermieri stau și așteaptă zilnic și pe lângă ei stau și cei ce ne-au dat inputurile, stau și băncile, stau și leasing-urile, stăm toată ziua și ne mințim unul pe altul”, a mai spus președintele LAPAR.

Primele sesiuni 2016

Oficiali ai Ministerului Agriculturii au anunțat că joi, 28 aprilie 2016, se vor deschide primele sesiuni de primere de proiecte din acest an, derulate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020. Măsurile care urmează să fie lansate sunt 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, cu o alocare de peste 270 milioane de euro, măsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” — 161 de milioane de euro, măsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” — 100 de milioane de euro, 16.4 „Cooperare lanțul scurt” — 7 milioane de euro, 16.4a „Cooperare lanț scurt sector pomicol” — 3,5 milioane euro. Ghidurile solicitantului pentru aceste măsuri vor publicate în aceste zile pe site-urilor MADR și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Din 25 martie 2015, când a fost deschisă prima sesiune de primire a proiectelor prin PNDR 2020, și până la 18 decembrie 2015, când s-au închis ultimele sesiuni de primire din anul trecut a proiectelor de investiții, AFIR a primit 7.697 de cereri de finanțare, informează Agerpres. Valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile solicitate prin aceste proiecte a depășit 1,55 miliarde de euro. Gradul de accesare al alocării disponibile în anul 2015 a fost de peste 100%.

AFIR a efectuat în prima parte a lunii februarie primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 — 2020.

România beneficiază de o alocare financiară totală de 9,47 miliarde de euro pentru întreaga perioadă de programare 2014 — 2020, iar alocarea bugetară totală pentru măsurile implementate la nivelul AFIR se ridică la 4,87 miliarde de euro.