Magazinele nu comercializează mai multe legume și fructe românești pentru că producătorii agricoli nu sunt organizați astfel încât să asigure condițiile de desfacere cerute de retaileri, sunt de părere atât atât reprezentanții producătorilor, cât și ai autorităților. E drept că și fermierii sunt atrași de vânzările mici, dar la preț mai mare. Plus că, la magazine, pot livra numai pe bază de factură.
Producătorii ar fi putut livra săptămânal, încă din perioada 21 – 27 mai, şase tone de roşii şi 20 de tone de cartofi, însă legumele nu ajung la consumatori din cauza problemelor de desfacere, se arată într-un comunicat de presă al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată (UNCAPI). Pe de altă parte, fasolea galbenă, varza şi castraveţii româneşti sunt deja în hypermarketuri.
„Din punct de vedere al hypermarketului, roşia românească este mai zemoasă, ceea ce înseamnă că rezistă mai puţin şi este mai sensibilă la manevrare decât roşia provenită din import. Din ce am discutat cu colaboratorii de la <Ţara Mea>, de exemplu, tot ce le livrează cooperativa sunt produse fără pesticide, fără conservanţi, probabil cu preţuri uşor mai mari decât cele din import”, a declarat Nicolae Ștefan, secretar general UNCAPI.
Organizaţia atrage atenţia asupra faptului că fermierii români produc legume, dar vând dezorganizat.
Producţia de fructe şi legume, care a avut foarte mult de suferit din cauza problemelor de climă, a beneficiat totuşi de sprijinul MADR, mai ales cu Programul Tomata, sprijin financiar care face ca producţia de tomate să înregistreze o creştere substanţială faţă de alţi ani. „Din păcate, majoritatea producătorilor agricoli întâmpină greutăţi în valorificarea producţiei, pentru că marile reţele de magazine încă nu au o strategie de preluare a producţiei realizate. Pe de altă parte, producătorii suferă încă la capitolul organizare şi asociere şi se mulţumesc cu un profit care să le asigure <traiul decent>, respectiv cantităţi mai mici la un preţ mai mare”, afirmă UNCAPI.
„De multe ori cumpărăm cantităţi mai mari de roşii, cartofi şi alte legume perisabile decât comanda pe care o avem la Kaufland ca să îi ajutăm pe micii producători să ruleze marfa şi să crească. Dar nu asta e problema. Problema reală este că am putea livra mult mai mult la raft, dar legumicultorii se îndreaptă către tradiţionala piaţă, pentru că nu-i bagă nimeni în seamă – lucru absolut firesc, de altfel. Dacă nu învăţăm să lucrăm cât mai organizat, prin cooperative şi asociaţii, nu avem cum să creştem şi să ne recâştigăm piaţa, deci rămânem cu <potenţialul>”, a avertizat Florin Burculescu, preşedinte Cooperativa Ţara Mea.
La rândul său, Nicolae Ștefan a subliniat că soluţia este „să lucrăm împreună – producători/legumicultori, cooperative agricole, retaileri şi MADR – la soluţii pentru produsele româneşti, pentru ce se produce în ţara noastră. În primul rând să înţelegem că e vorba de siguranţa alimentară, apoi de impactul pe care îl putem avea în bugetul ţării, valorificând astfel potenţialului agricol al României”.
Cooperativele înscrise în Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. Sectoarele în care activează sunt: sectorul vegetal, legumicol, creşterea păsărilor şi producţia de ouă, creşterea ovinelor şi caprinelor, procesarea şi producţia de lapte şi a produselor din lapte, precum şi vânzarea produselor agroalimentare. UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociaţie a crescătorilor de ovine şi caprine şi aproximativ 400 de fermieri. În acest moment, toate cooperativele care sunt înscrise în UNCAPI colaborează între ele.
Importuri profitabile
România importă fructe şi legume mai scumpe decât cele autohtone, întrucât producătorii români nu deţin echipamentele necesare pentru a putea livra pe piaţă cantităţile cerute, a declarat, luni, Dragoş Vasile, consilier la Consiliul Concurenţei, informează Agerpres.
„Una dintre problemele importante care preocupă statele membre se referă la preţuri. Se constată că, pe de o parte, sunt preţuri mari pentru consumatori şi, pe de altă parte, că sunt mici pentru fermieri. Este o problemă care e foarte preocupantă şi o îngrijorare temeinică”, a afirmat Vasile, într-o conferinţă pe teme de profil. Potrivit acestuia, Consiliul Concurenţei a analizat piaţa şi a concluzionat că în România preţurile sunt mai mici decât media europeană. „S-a constat, printre altele, că majorarea preţurilor la produsele alimentare este sub nivelul din Uniunea Europeană şi, în prezent, preţurile noastre sunt cam la nivelul de 60% din media europeană, ceea ce este o situaţie bună”, a arătat el.
Oficialul Concurenţei a amintit că instituţia pe care o reprezintă nu analizează creşterea preţurilor în general, ci se uită la cazuri punctuale, care pot ridica semne de întrebare privind o posibilă încălcare a regulilor de concurenţă.
„O problemă interesantă este şi cea legată de presiunea produselor alimentare din import. S-a constatat aici că există categorii unde nu este presiune din import, de exemplu la lapte, carne, vin, pâine, mezeluri. Însă, există şi o categorie de produse unde aprovizionarea se face majoritar din import, cum sunt legumele şi fructele, în condiţiile în care preţurile sunt mai mari decât ar fi la produsele româneşti”, a susţinut Vasile.
El a arătat că una dintre cauze este lipsa echipamentelor necesare pentru fermierii români. „Care ar fi explicaţiile? Unele sondaje, realizate de retaileri, arată faptul că producătorii români încă nu au capacitatea de a îndeplini nişte standarde comerciale. Le lipsesc utilaje de sortare, de calibrare, nu au capacităţi de stocare. Toate acestea pot fi desigur corectate în timp prin creşterea capacităţii lucrătorilor de a respecta anumite standarde tehnice”, a subliniat reprezentantul autorităţii de concurenţă.
Vasile a menţionat că, din 2016, consumatorii au la dispoziţie platforma Monitorul preţurilor, gestionată de Consiliul Concurenţei, unde pot urmări preţurile a 64 de categorii de alimente şi 128 de produse, iar datele sunt obţinute de la şase retaileri, de regulă, săptămânal.
„Până la finele acestui an, vom extinde platforma şi vor fi mai mulţi retaileri. De asemenea, vom extinde zona geografică şi cu alte regiuni din ţară, întrucât datele de acum sunt doar pentru Bucureşti şi Ilfov. Vrem să ajutăm consumatorul să ia decizii motivate şi, de asemenea, contăm pe o anumită presiune care să se exercite asupra magazinelor, presiune care poate să conducă la o reducere a preţurilor”, a continuat oficialul Concurenţei.
