Brexit-ul ar putea lăsa România fără 80 de milioane de euro anual, sumă cu care s-ar putea reduce subvențiile pe care le primesc agricultorii români. Până atunci, autoritățile au avansat în plata ajutoarelor datorate pentru anul 2015, dar tot mai este nevoie de o prelungire pentru ca statul să nu se găsească în situația de a plăti din propriul buget restul de subvenții. Cert este că regulile stabilite la începutul perioadei de programare pentru acordarea subvențiilor au dus la o selecție dură a beneficiarilor, dar și la valori ale ajutoarelor demne de invidiat.
„Un prim calcul indică faptul că Marea Britanie contribuie anual cu 13 miliarde de euro la bugetul european, care în acest an este format din credite de angajament și credite de plată. Creditele de angajament sunt 144 miliarde de euro la bugetul european și putem face un calcul ce înseamnă retragerea a 13 miliarde de euro. Am verificat cu colegii de la Bruxelles și ar afecta cu circa 2-3 procente bugetul european pentru România”, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, joi, într-o conferință de presă.
Potrivit acestuia, reducerea nu se va aplica uniform și în mod sigur vor fi negocieri. „Dacian Cioloș a făcut un obiectiv din mandatul său de comisar pe agricultură: să reducă decalajul pe plăți directe la nivel european. Așa s-a și întâmplat. România, Polonia, Portugalia și țările baltice au primit o suplimentare, iar banii au fost tăiați din plățile directe de la nemți, de la francezi și de la alte state membre și s-au adăugat la bugetul național al României. Acum, nu pot să vă spun exact, vor fi negocieri rămâne de văzut ce se va întâmpla, dar există un risc ca România să piardă anual până la 80 de milioane de euro”, a subliniat șeful de la MADR.
Până atunci, votul britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană (Brexit) nu va conduce creșterea prețului alimentelor, este de părere Irimescu.
Restricţii pentru străinii care vor pământ
Ministerul Agriculturii vrea să înăsprească regulile pe care trebuie să le îndeplinească străinii pentru a cumpăra terenuri agricole în România, însă va ţine cont şi de reglementările comunitare pentru a nu risca intrarea într-o procedură de infringement, precum Bulgaria. „DG Market (n.r. – Directoratul General pentru Piaţa Internă) a spus că putem impune restricţii, dar ele trebuie să corespundă unor obiective. De exemplu, comasarea terenurilor”, a spus Irimescu. „Bulgaria a impus restricţii şi acum este în infringement”, a menţionat ministru Agriculturii.
„Trebuie să ne orientăm către ceea ce au aplicat acele state care nu au avut niciodată probleme cu legislaţia europeană, iar cel mai simplu şi la îndemână este modelul statului francez. Îmi amintesc că un europarlamentar german a încercat să cumpere teren în Franţa şi nu a reuşit, deşi a mers până la Curtea Europeană de Justiţie. Este important cum scriem această lege. Ni s-a spus că putem introduce nişte limitări, dacă avem obiective clare de atins. Cred că România are nişte obiective clare de atins, dacă ne gândim că este nevoie să comasăm terenurile, pentru că avem o situaţie extrem de delicată, circa 3,8 milioane ferme, şi discutăm de 14 milioane de hectare de terenuri agricole în România, din care 9,3 milioane hectare arabile”, a explicat şeful MADR.
La ora actuală, nu se știe exact cât teren agricol a fost cumpărat de către străini. „Am cerut de la APIA o situaţie pentru că ştim că cine cumpără teren îl şi lucrează, ca să ia subvenţia, dar am cerut şi la Asociaţia Notarilor o situaţie exactă. În noua lege vom introduce cerinţe sau condiţii care să ne permită să deţinem la MADR date foarte clare despre vânzarea terenurilor agricole”, a adăugat ministrul Agriculturii.
România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole. Aderarea României la UE a dus la creșterea prețului terenurilor, ceea ce a nemulțumit fermierii români, care au susținut că ei nu beneficiază de aceleași condiții financiare cu străinii, ca să poată cumpăra pământ.
Subvenții
Termenul oficial de finalizare a plăților pentru subvențiile 2015 este 30 iunie 2016. România a cerut Comisiei Europene prelungirea acestui termen până la finele lunii septembrie, în condițiile în care comisarul pentru agricultură a anunțat că termenul de plată, fără penalități, este prelungit până pe 15 octombrie 2016. Solicitarea a fost făcută de Franța, dar nici alte state nu s-au descurcat până acum, dificultăți întâmpinând și alte state, precum Polonia și Marea Britanie, susțin oficiali din minister.
„Eu eram decis să prelungesc cu o lună (n.r. – termenul de plată), pentru că nu văd de ce ne-am duce până în toamnă. Dar APIA mi-a explicat că riscăm să rămânem cu câteva mii de fermieri neplătiţi. În acest sens, m-am decis să cerem o extindere pâna la finele lunii septembrie. Ne dorim ca banii să ajungă cât mai repede la fermieri. Este dreptul lor să-şi primească banii”, a spus Achim Irimescu. „Am plătit de când am preluat acest mandat 1,487 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro plăţi din FEGA, mai sunt 209 milioane de euro pe FEADR şi 100 şi ceva de milioane de euro din bugetul naţional”, a precizat Achim Irimescu. Potrivit acestuia, săptămâna viitoare Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va începe plăţile pentru crescătorii de animale.
Ministrul a anunțat că, imediat după finalizarea plăților, va convoca partenerii sociali, reprezentanţii producătorilor, pentru a decide tipul subvențiilor de urmează a fi plătite pe următorii doi ani. „Regula europeană este ca în primii doi ani să se aplice aceleaşi lucruri, adică în 2015 şi 2016, dar sigur nu putem să lăsam lucrurile aşa pentru 2017, pentru că trebuie să simplificăm foarte mult lucrurile. Nu pot să critic colegii din minister care au vrut să ajute toate sectoarele, pentru că vă imaginaţi că există şi sprijin cuplat pentru viermii de mătase, doar că nu prea îi mai avem. Eu îi înţeleg că dacă tot sunt bani europeni au vrut să dăm la cât mai multe sectoare, categorii, dar am ajuns în această situaţie dificilă şi delicată în care, în loc de 21 de scheme câte am avut anterior, avem 89 de scheme foarte complexe şi atunci vrem ca din 2017 să simplificăm”, a adăugat Irimescu.
Florin Faur, directorul general al APIA, a precizat că, până acum, au primit subvenții 95% dintre beneficiari ce cumulează 75% din valoarea subvențiilor. Nivelul subvențiilor este unul extrem de mare, în anumite situații. Se ajunge la sprijinul cuplat pentru bovine de carne la 1248 de euro/animal sau pentru bovine de lapte la 844 euro/animal, după cum a spus ministrul. „Am luat în calcul 300.000 de animale și, în cele din urmă, au fost cereri pentru 98.000”, a avut ca explicație ministrul. Și la celelalte categorii valoarea subvențiilor este foarte mare, ministrul anunțând ajutoare record de peste 10.000 de lei pentru cultura de roșii pentru industrializare. „Ca să primești subvenții, trebuiau prezentate facturi. Cred că fermierii au preferat să vândă pe piața liberă, așa că foarte puțini s-au încadrat în cerințele de eligibilitate”, a spus ministrul Irimescu.
30 milioane lei pentru irigaţii
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, vrea să obţină de la Finanţe circa 30 de milioane de lei pentru subvenţionarea energiei electrice şi umplerea canalelor de irigaţii, în condiţiile în care meteorologii au prognozat secetă în vara acestui an, iar culturile agricole ar putea fi afectate dacă nu vor fi irigate. Ministrul spune că este mai rentabil să plătească aceste subvenţii decât să plătească despăgubiri.
„Conform previziunii meteorologice ar putea să urmeze o perioadă de secetă. În acest sens, premierul mi-a trasat o sarcină foarte clară, să vedem ce putem face pentru a putea pune sistemul de irigaţii în funcţiune. Logica este foarte clară: preferăm să dăm în avans sprijin pentru irigaţii decât să plătim despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza secetei. Eu sper din tot sufletul să se înşele meteorologii noştri, dar noi trebuie să prevenim”, punctează ministrul Agriculturii.
Irimescu a precizat că în două săptămâni va prezenta un raport premierului Cioloş cu măsuri concrete care pot fi luate pentru combaterea secetei şi repunerea sistemului de irigaţii în funcţiune.
„Am făcut o informare marţi (n.r. – în şedinţa de Guvern) cu situaţia sistemului de irigaţii şi am stabilit ca în două săptămâni să informez din nou pe măsuri concrete. Premierul mi-a trasat sarcină să vorbesc cu ministrul Finanţelor şi cu ministrul Energiei pentru că printre măsurile pe care le avem la îndemână ar fi umplerea canalelor de irigaţii şi subvenţia la electricitate. Calcule preliminare indică circa 30 de milioane de lei, bani pe care trebuie să îi asigurăm şi pe care nu îi am în buget în acest moment, dar sper că împreună cu doamna ministru (n.r. – Anca Dragu) să rezolvăm şi această problemă”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Întrebat despre cum vor arăta producţiile agricole în acest an, Irimescu a precizat că deocamdată semnalele sunt „foarte bune”, chiar dacă nu deţine niciun fel de date în ceea ce priveşte recolta până la această oră, adăugând că s-ar bucura să avem preţuri cât mai bune la alimente în 2016.
La AFIR, proiecte doar pe hârtie
În ceea ce priveşte sistemul IT al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Irimescu spune că este nefiabil. Agenţia va primi cererile de finanţare pe hârtie, iar actualul sistem va fi blocat, menţionează ministrul Agriculturii. Irimescu a trimis la sfârşitul lunii mai corpul de control la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pentru anchetă, pentru a verifica sistemul de depunere online a proiectelor.
„Concluzia a fost că sistemul IT este nefiabil. Deocamdată avem o mare problemă să continuăm. Căutăm soluţii, dacă nu, vom trece pe sistemul clasic, adică pe hârtie. Deocamdată o să îl blocăm şi nu o să îl mai folosim”, a spus Irimescu. Ministrul a subliniat că „ştie că sistemul nu funcţionează cum trebuie”.
Decizia de a trimite Corpul de control la AFIR a fost luată atunci în urma reclamaţiilor primite la minister referitoare la blocarea rapidă a acestuia, după deschiderea sesiunii în data de 25 mai. Sesizările primite la minister se refereau la derularea sesiunilor de depunere online a proiectelor aferente submăsurii 7.2 „Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de baza la scară mică’’ – componenta rutier montan şi non-montan şi submăsurii 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”. AFIR a anunţat în data de 25 mai că fondurile pentru infrastructura de acces agricolă s-au epuizat în şase minute de la deschiderea sesiunii, în acest interval fiind depuse 25 de proiecte în valoare de 24,44 milioane de euro. Potrivit AFIR, cele mai multe proiecte au fost depuse în judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Dolj, Satu Mare şi Timiş. Pentru sesiunea 25 mai – 31 octombrie 2016, submăsura 4.3 A – Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice, beneficia de o alocare de 20 milioane de euro.
