Acasă Focus Agricol Asigurări și irigații împotriva secetei

Asigurări și irigații împotriva secetei

de L M

Ministrul Agriculturii a anunțat noi măsuri de combatere a efectelor economice ale secetei care a pus stăpânire pe România, în condițiile în care se anunță recolte foarte mici față de alți ani. Mai nou, înaltul oficial vrea încurajarea încheierii de asigurări de către fermieri, numai că este aproape sigur că nicio societate de asigurări nu va încheia polițe la secetă în 2020. Dar discuții cu firmele de specialitate sunt, dă asigurări ministrul. Pe de altă parte, nici lucrările din programul de reabilitate a sistemului de irigații nu sunt uitate, pentru că vor fi verificate dacă au fost făcute corect. Oricum prioritizarea lor nu a ținut seama de realitatea din teren, lăsând să se înțeleagă că au fost ingerințe politice.

Pe la jumătatea lunii mai, va fi lansată sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru măsura privind primele de asigurare a culturilor, a anunțat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-un briefing de presă. Suma alocată este de 40 milioane de euro.

„Ne-am gândit să încurajăm fermierii şi agricultorii care doresc să-şi asigure producţiile, pentru că, deşi începând de anul trecut a existat o formă de sprijin, submăsura 17.1 <Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor>, prin care agriculturii erau încurajaţi să facă aceste asigurări ministerul plătindu-le până la 70% din preţul poliţei de asigurare, am constatat că s-au semnat doar 998 de contracte, deşi au fost 1.077 de cereri de finanţare, şi s-au cheltuit 1,75 milioane de euro. Noi am simplificat mult procedurile şi am adus modificări importante împreună cu colegii de la AFIR, dar şi la sugestia asociaţiilor de fermieri şi anume acordarea unei intensităţi unice a sprijinului pentru toţi fermierii, adică 70% sprijin maxim. Până acum fermierii mici primeau 70%, iar cei mari 55%”, a precizat Oros.

Noile condiții de subvenționare a primelor de asigurare vizează crearea unei singure sesiuni anuale, pentru culturile de primăvară și de toamnă, precum și reducerea documentelor pentru cerere, de la 7 la 4: contractul de asigurare cu anexe, documentul sau documentele care atestă plata a cel puţin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare, actul de identitate şi documentul privind codul IBAN. Și fără ștampile.

Întrebat dacă sunt societăți de asigurare care să încheie polițe pentru acest an, pentru secetă, ministrul Oros a declarat că sunt discuții cu acest firme, dar mai sunt și alte tipuri de calamități, precum înghețul târziu sau inundațiile, pentru care se pot încheia asigurări. „Continuăm discuțiile cu firmele de asigurări ca și pagubele produse de secetă să fie asigurate. Când vom finaliza discuțiile, vom anunța firmele care vor asigura și seceta”, a spus ministrul.

Irigații și nu prea

Marea problemă a secetei din acest an, pe lângă poducțiile mici preconizate, este cea a despăgubirilor pentru agricultori. Acestea sunt necesare pentru cei care nu aveau nicio posibilitate pentru limitarea pagubelor. Presa a pus problema despăgubirilor în cazul în care fermierii afectați ar fi putut lua unele măsuri, în special a celor care ar fi putut iriga și nu au focut-o.

„Noi, la această dată, facem niște evaluări și nu știm, în ultimii 3 sau 4 ani, cât de corect au fost făcute aceste reabilitări și vina pentru care nu se irigă acum pe suprafețele raportate pe hârtie și pe care le-am preluat de la cei dinainte. Este vina fermierilor că nu și-au făcut reparațiile pe infrastructura secundară, că nu au echipamente de udat sau este vina celor care au gestionat și au făcut aceste reabilitări fie prost, fie în zone care nu deservesc infrastructura secundară? Vom avea foarte rapid evaluări ale acestor lucrări pe fiecare zonă în parte, pe fiecare amenajare și pe fiecare asociație de udători”, a spus ministrul.

Din nou, ministrul Oros a îndemnat fermierii, chiar dacă nu sunt în organizaţii de udători, dar se află în zona canalelor umplute cu apă, să anunţe secţiile ANIF pentru a începe udarea culturilor.

„Deși avem canale de irigaţii umplute pe o lungime de 1.966 km, suprafaţa care ar trebui să fie deservită, dacă aceste lucrări ar fi fost bune, dacă fermierii ar avea în zonele lor infrastructura secundară amenajată şi dacă ar avea suficiente echipamente, ar putea să irige pe 600.000 ha. Practic, astăzi irigăm 133.407 ha. Asta este, din păcate, situaţia reală, asta este consecinţa acelui program de un miliard de euro, care, în 5 ani de zile, trebuia să reabiliteze două milioane de hectare”, a menţionat Adrian Oros.

Control la lucrările de irigații

De altfel, ministrul Agriculturii a dat de înțeles că lucrurile nu s-au desfășurat cum trebuie în implementarea programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, pentru care s-a alocat un miliard de euro. De remarcat este faptul că problema programului s-a pus pe vremea când ministru al Agriculturii era Daniel Constantin, iar legea a fost adoptată în 2017. Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, își făcuse un obiectiv central reabilitarea sistemului de irigații.

„Calitatea lucrărilor va fi verificată şi toate lucrările care s-au făcut prost şi nu au fost plătite, nu o să le plătim, iar contractele respective le vom rezilia. Toţi cei care în ultima perioadă au răspuns de aceste lucrări din partea ministerului, din partea ANIF-ului au monitorizat şi au gestionat aceste lucrări – şi vom constata că aceste lucrări sunt proaste – vor pleca. De asemenea, vom prioritiza lucrările, astfel încât să se facă reabilitarea infrastructurii principale acolo unde sunt şi beneficiari, acolo unde infrastructura secundară este reabilitată pe sub-măsurile accesate de organizaţiile de fermieri”, a spus Oros.

Demnitarul a atras atenția asupra proastei priorităzi a lucrărilor, dând exemplu județul Galați, unde sunt 32 de asociații de udători și, în trei ani de aplicare a programului, nu s-a alocat niciun lei, iar în Olt, cu 12 asociații de udători, au fost lucrări de 21 milioane de lei, iar suprafața realibilitată la sfert față de cât este plănuit pentru Galați.

„Am făcut câteva cercetări, sunt date publice, date statistice, atât din minister, cât şi de la ANIF şi am constatat ce s-a întâmplat de fapt. S-au alocat în trei ani de zile 529 de milioane de lei, adică o medie de 176 de milioane de lei pe an pentru reabilitarea infrastructurii principale, iar paza în fiecare an era plătită cu 43 de milioane de lei.

Oros a subliniat că va trebui prioritizat „acest sistem de irigaţii vechi” şi regândit pentru celelalte suprafeţe care nu sunt în prezent în zona irigabilă.

Șeful MADR a atras atenția necesității regândirii sistemului de irigaţii în zonele care acum nu sunt irigabile, mai ales în contextul evoluţiei climei în următorii ani, în caz contrar existând riscul de a fi afectată siguranţa alimentară a ţării.

 

din aceeasi categorie