Legea privind irigațiile a fost în cele din urmă votată de Parlament, ceea ce va permite alocarea din bugetul Ministerului Agriculturii a unor sume pentru investiții pentru infrastructura principală. Pentru adoptare, a fost nevoie de un acord între putere și opoziție, prin care în textul legislativ să se prevadă obligativitatea unui plan concret de investiții, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, marți, la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Bursa ”Agri-business pe profit”.
”Aprobarea acestei legi este mai mult decât un acord politic. Actul normativ ne va permite să asigurăm sursele de finanţare atât pentru infrastructura principală de irigaţii, cât şi pentru cea secundară. Viitorul Guvern nu va mai depinde de Ministerul Finanţelor şi va putea aloca anual suma necesară infrastructurii principale a irigaţiilor”, a declarat ministrul Agriculturii. Acesta a precizat că noua lege introduce, pentru fermieri, plata unui abonament, astfel încât să se asigure că beneficiază la timp de apa de care au nevoie pentru irigaţii. Plata abonamentului va fi efectuată doar de către cei care sunt în amenajări de irigaţii şi care lucrează terenul.
Daniel Constantin a atras atenția că se are în vedere diversificarea formelor de irigații, pentru a nu mai fi în situația ca apa să fie pompată din Dunăre, la deal. ”Trebuie să ne gândim la sisteme gravitaţionale. Pregătim o ordonanţă prin care Institutul de Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare va trece în subordinea Ministerului Agriculturii şi va avea ca temă principală proiectarea de noi sisteme, care să vină cu anumite costuri mult mai reduse folosind apa în sistem gravitaţional. Costurile pe care le suportă fermierii la noile pompe performante de irigaţii sunt de 50 de ori mai mici decât la vechile pompe”. Ministrul nu exclude nici apa din baraje sau din pânza freatică.
Derogare permanentă la neonicotinoide
România ar putea beneficia de o derogre pe termen nelimitat pentru utilizarea neonicotinoidelor, a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), în cadrul conferinței. Potrivit Regulamentului 485/2013, se interzice utilizarea a trei neonicotinoide în UE, folosite la tratarea seminţelor pentru anumite culturi agricole; aceste pesticide sunt considerate periculoase pentru albine şi alţi polenizatori. De la apariția interdicției, România a solicitat în fiecare an o derogare de câteva săptămâni, timp în care se poate însămânța, Baciu susținând că efectul perticidelor dispare până la apariția florilor și, deci, nu pot afecta abinele.
De aceea, între fermieri și apicultori s-a declanșat un adevărat război, ultimii susținând că aceste pesticide au afectat major populațiile de albine. ”Datele INS arată că în perioada 2007-2014 am avut o creştere cu peste 400.000 de familii de albine, şi nu o scădere, cum susţin unii apicultori”, a completat Laurențiu Baciu.
România, hub regional pentru grâu
România poate deveni un nod de tranzacţii cu grâu pentru întreaga regiune a Mării Negre, ţara noastră având toate atuurile în acest sens, a declarat directorul de strategie al Bursei Române de Mărfuri (BRM), Alexandru Coita. Aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu se realizează la Marea Neagră, a subliniat acesta, adăugând că producţia din zonă reprezintă 14% din totalul mondial.
”Miza BRM în agricultură este să fie integrator al pieţei şi să ofere fermierilor instrumentele de finanţare de care au nevoie şi un semnal de preţ corect. Printre avantaje se numără tranzacţionarea transparentă, pentru a scoate la iveală preţul corect şi pentru a asigura o fiscalizare echitabilă şi neîmpovărătoare, dar şi preţuri echitabile pentru producători şi procesatori, în acord cu tendinţele pieţei”, a spus reprezenantul Bursei. Potrivit lui Alexandru Coita, tranzacţionarea pe bursă constituie o garanţie că atât vânzătorul, cât şi cumpărătorul obţin cel mai bun preţ. De asemenea, bursa oferă instrumente de minimizare a riscului şi de garantare a veniturilor fermierilor.
Datee furnizate de BBV arată că, în Occident, un fermier îşi valorifică 30% din producţie prin intermediul certificatelor de depozit, 30% prin instrumente financiare derivate şi 40% pe piaţa spot. În ţara noastră, fermierii utilizează în principal piaţa spot, iar sistemul de certificate de depozit a fost pus la punct abia de puţin timp.
Conform estimărilor BRM, ţara noastră va avea, în acest an, o producţie estimată de 7,2 milioane tone de grâu, 8 milioane tone de porumb şi 1,8 milioane tone de floarea soarelui.
