Marile lanțuri de magazine au reînceput ofensiva împotriva viitoarei legi care impune ca cel puțin 51% din produsele vândute în supermarketuri să fie românești. Propunerea Parlamentului este catalogată drept subminare a afacerilor marilor magazine. De remarcat este faptul că reprezentanții Consiliului Concurenței nu au avut nimic de obiectat prin prisma legilor concurenței, ei exprimându-și îndoiala cu privire la posibilitatea practică de aplicare a legii.
Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare urmează să fie modificată, una dintre cele mai importante referindu-se la obligativitatea marilor magazine de a comercializa cel puțin 51% produse provenite de pe „lanțul scurt de aprovizionare”, în speranța că va crește cererea de marfă românească. Acest lucru nu exclude ca furnizori să fie producători din toată Uniunea Europeană. În prima fază, deputații PSD au retrimis legea în Comisia pentru agricultură, pentru neîndeplinirea unor condiții de formă. Acolo a fost aprobată din nou în formă neschimbată, urmând să fie votată de plenul Camerei Deputaților în prima ședință după alegeri.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) au vrut să aibă ultimul cuvânt înainte de votul din Parlament.
„În opinia membrilor asociaţiei, scopul principal urmărit de această modificare legislativă este afectarea, chiar subminarea activităţii marilor lanţuri comerciale, printr-un mix de măsuri care vizează modelul de business, modelul prin care aceste mari magazine, aceste lanţuri comerciale îşi duc activitatea, fapt care ar putea conduce în final la crearea unui mediu extrem de ostil în care acestea operează (…) şi la decizia de închidere a unor astfel de magazine”, a declarat George Bădescu, directorul executiv AMRCR, într-o conferinţă de presă, informează Agerpres.
„Amendamentele respective schimbă Legea 321 în proporţie de aproximativ 90%. Un prim aspect este legat de prevederile care zic că se interzic taxele şi serviciile pentru toţi comercianţii. În varianta actuală a legii se vorbea de interzicerea taxelor şi serviciilor care nu au legătură cu operaţiunile comerciale. O astfel de interzicere, după părerea noastră, limitează practic capacitatea de exerciţiu. Este ca şi cum i-am spune unui medic că poate să opereze, dar nu poate să ofere consultaţii. Obiectul principal al retailului este legat de activitatea comercială, dar în desfăşurarea acestei activităţi mai sunt şi alte genuri de operaţiuni conexe care sunt legate, de cele mai multe ori, de ducerea la îndeplinire a acestor obiective comerciale. Se spune că prin <taxa de raft> operatorii locali sunt dezavantajaţi, că este un mijloc ocult prin care se realizează tot felul de operaţiuni financiare. Aceste taxe de raft denumite în limbaj comunitar <redevenţe de acces> sunt permise de legislaţia comunitară şi de cea românească”, a mai arătat oficialul AMRCR.
La rândul său, Florin Căpăţână, vicepreşedinte AMRCR, a precizat că nu se produce atât de mult în România încât 51% din produsele din supermarket să fie autohtone. „51% din ce? Dacă necesarul de carne este definit în România, de unde poate să se aprovizioneze toate lanţurile de magazine ca să aibă 51% pe raft? Este imposibil”, a spus Căpăţână. De asemenea, Adrian Manolache, avocatul Asociaţiei, este de părere că producătorii români ar trebui să se unească pentru a produce mai bine.
Aprovizionare îndoielnică
Proiectul de lege prin care supermarketurile vor fi obligate să comercializeze produse româneşti în proporţie de 51% ar putea genera probleme legate de aprovizionare, a declarat, luni, Daniela Bădilă, director general în cadrul Consiliului Concurenţei, la o conferinţă pe teme de concurenţă.
„Consiliul Concurenţei nu se opune proiectului de lege. Înţelegem că pentru sănătate primează consumul de produse proaspete. De asemenea, înţelegem că producătorii locali trebuie ajutaţi, dar nu ştiu dacă aceasta este cea mai bună variantă”, a arătat Bădilă.
Potrivit acesteia, Consiliul Concurenţei a analizat proiectul şi a ridicat o serie de semne de întrebare, precum modul în care se va face aprovizionarea supermarketurilor cu produse româneşti. „De asemenea, am ridicat întrebarea care vor fi autorităţile care vor verifica dacă aceşti comercianţi îşi vor îndeplini obligativitatea. În plus, nu ştim încă ce va fi denumit <produs românesc>: produs în România sau produs de o companie cu capital românesc”, a susţinut reprezentanta Consiliului.
