Sectorul piscicol a fost abandonat de autorități și producători, susțin chiar cei care mai activează în acest domeniu. De la lipsa subvențiilor, la pagubele făcute de cormorani, toate au concurat la părăsirea fermelor pisciole. Numai că ministrul Daea dă asigurări că piscicultura va avea parte de atenția autorităților, astfel încât și acest domeniu să se dezvolte.
„În domeniu, pe cele 700.000 ha de luciu de apă pe care le are România, producem extrem de puţin. (…) Acest sector s-a rupt pur şi simplu de dinamica zilei. Fermele vegetale au crescut, s-au dezvoltat, s-au mobilat, au primit fonduri, altă tehnică, alte rezultate, alt confort financiar, altă situaţie economică, un alt confort social. Aici lucrurile merg mai încet, iar lucrurile s-au rupt”, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la un eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), informează Agerpres.
El a afirmat că sectorul piscicol a fost abandonat în ultima perioadă, iar absorbţia banilor europeni este destul de scăzută, deşi în ultima perioadă „lucrurile s-au dezgheţat, dar numai la mal”. În profunzime, din nefericire sunt încă multe de făcut”, a susţinut Petre Daea.
„Acesta este obiectivul pe care îl urmărim: nu fermierul vine la autoritate, ci invers, ca să fie foarte clar odată pentru totdeauna, altminteri nu vom avea succes. Nici pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor, nici cei din acvacultură nu trebuie să plece pe drumul căutării soluţiilor şi din nefericire nu găsesc rezonanţa în înţelegerea fenomenelor şi mai mult în rezolvarea problemelor pe care le au. Pornind de la aceste considerente, vreau să vă asigur că pe acest drum pornim de astăzi, pornim împreună, îl urmăm împreună, muncim împreună, căutăm soluţii împreună, rezolvăm greutăţile împreună, într-un cuvânt suntem toţi în aceeaşi barcă”, a punctat şeful MADR.
Decimarea fermelor pisciole
Lipsa subvenţiilor, poluarea bazinelor, pagubele produse de cormorani şi lipsa compensaţiilor sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă la ora actuală sectorul piscicol din România.
„Acest produs, peşte, care este cel mai sănătos animal pe care îl punem pe masa consumatorului, nu are niciun fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră acolo la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi pe acel articol 23, pe viitorul program operaţional pentru pescuit, că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii a pasărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, s-a adresat ministrului Agriculturi, preşedintele Patronatul Peştelui din România, Mariana Munteanu.
Radu Manolache, administratorul unei amenajări din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), a susţinut că din 39 de ferme piscicole, în prezent mai sunt în zonă doar cinci.
„Eu funcţionez între o colonie de pelicani creţi şi una de cormorani şi nu am văzut pe nimeni de 10 ani de la o societate ornitologică, deşi se bat cu pumnul în piept şi au primit şi 2,4 milioane de euro de la Ministerul Mediului, pentru a face un studiu pentru cormorani. Am investit toţi banii familie mele şi am toate bunurile amanetate pe la bănci ca să pot să încerc să fac piscicultură. Mai sunt 4-5 ferme care mai rezistă acestor atacuri. Îmi plac şi păsările, dar sunt 11 specii, nu numai pelicanii şi cormoranii care mănâncă peşte. Rugămintea mea, în numele piscicultorilor din Deltă care mai supravieţuiesc, sunt compensaţiile pentru pagubele pe care le produc aceste păsări. Dar, acestea trebuie date în fiecare an, nu cum s-a întâmplat în perioada 2007-2013, doar pentru un an, pentru că păsările acestea nu mănâncă doar într-un an şi în patru postesc”, a afirmat Radu Manolache.
„În ceea ce priveşte compensaţia pentru motorină, nu ştiu dacă sunteţi informat, dar să ştiţi că toate motoarele pe barcă sunt pe benzină”, mai spus Manolache
Ministrul Agriculturii i-a ascultat cu atenţie şi a promis că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care o să facă parte şi reprezentanţii acestui domeniu.
Ministrul Agriculturii a participat miercuri, la Bucureşti, la primul eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. MADR, prin Direcţia Generală de Pescuit (DGP-AMPOPAM), organizează o nouă serie de evenimente de informare, în perioada 20 februarie – 14 martie 2019, în şapte localităţi.
Plângere cu final fericit
Tot la reuniune, un alt administrator de fermă piscicolă, din Valea Pasărea, judeţul Ilfov, s-a plâns lui Daea de poluarea bazinelor piscicole provenită din oraşul Otopeni şi de la Aeroport.
„Noi, cei din Valea Pasărea, întâmpinăm mari probleme cu poluarea din oraşul Otopeni cât şi cu cea a aeroportului. Sunt trei staţii de epurare care deversează neautorizat direct în bazinele piscicole, ceea ce este interzis de lege. Cei de la Garda de Mediu nu iau nici o măsură. Am făcut nenumărate sesizări la Garda de Mediu şi nu iau nicio o măsură. Vă rugăm să ne sprijiniţi cu ceea ce vă stă în putinţă. Am venit acum şi am luat apă de la staţia de epurare. Dumneavoastră consideraţi că asta este apă ce poate fi deversată într-un bazin piscicol? Am făcut sesizare şi către doamna prim ministru, pentru că cei ca la ape degeaba se duc şi îi sancţionează dar nu pentru poluare ci pentru alte tertipuri”, s-a plâns Gheorghe Pavel.
Ca un făcut, tot miercuri, Administrația Națională „Apele Române” a anunțat că a făcut verificări tocmai pe râul Pasărea. În urma acestor verificări, Corpul de Control al ANAR a dispus 130 de măsuri de remediere a deficienţelor constatate, au fost încheiate 59 de procese verbale de control, au fost date 9 avertismente, a fost înaintată o sesizare penală cu privire la complexul rezidenţial care evacuează ape uzate menajere neepurate în canalul de desecare Cd20a aflat în administrarea A.N.I.F. – Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Prahova – Unitatea de Administrare Prahova, canal ce debuşează în râul Pasărea. Totodată, au fost aplicate sancţiuni în valoare de 475.000 lei, se arată într-un comunicat de presă al ANAR.
În acest context, Administraţia Naţională Apele Române a dispus interzicerea evacuării de ape uzate neepurate pe terenuri, canale de desecare, cursuri de apă sau evacuarea de ape uzate epurate în alte locuri, altele decât cele prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor şi instituirea, în teren, a zonelor de protecţie sanitară la forajele aflate în exploatare. Se asemenea, se va întreţine, igieniza şi îndepărta vegetaţia prezentă în zonă adiacentă gurii de vărsare a apelor uzate epurate în canalul ANIF iar în cazul provocării unor poluări în receptori, prin depăşirea concentraţiilor indicatorilor de calitate autorizaţi, se va anunţa imediat dispeceratul ABA Argeş -Vedea/ SGA Ilfov – Bucureşti, precizează comunicatul.
În viitorul apropiat, se vor desfăşura acţiuni comune cu inspectori din cadrul DSP, DSV şi Garda de Mediu în vederea identificării operatorilor economici care poluează cursurile de apă, menţionează Administraţia Naţională Apele Române.
