Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 trece prin mari probleme din cauza avalanşei de rezilieri de contracte cerute chiar de către beneficiari. Lipsa banilor necesari pentru cofinanţare a dus la renunţarea la proiecte de peste un miliard de euro, flagelul înregistrându-se de la începutul anului, ultimul în care mai pot fi folosite fondurile din exerciţiul bugetar comunitar trecut. Nici situaţia depunerii cererilor pentru subvenţiile agricole 2015 nu este mai bună, schimbarea legislativă frecventă şi necunoaşterea fermierilor fiind considerate cele mai mari piedici.
Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor a organizat o dezbatere asupra modului în care se derulează PNDR 2007-2013, mai ales prin prisma asigurării cofinanţării proiectelor.
„La ora actuală, vorbim de sute de proiecte reziliate pe PNDR 2007 – 2013, în valoare de 1,2 miliarde de euro, iar din această sumă aproape un miliard de euro reprezintă proiectele reziliate din iniţiativa fermierilor, iar restul din cauza unor nereguli, dar la iniţiativa Agenţiei”, a declarat, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale David Eugen Popescu în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor. Potrivit acestuia, cele mai multe proiecte reziliate sunt pe măsurile 112 şi 123, cele privind investiţiile în ferme şi în procesare, proiectele de valoare mare, ce implică şi cofinanţare din partea beneficiarului pe măsură. De altfel, tocmai asigurarea cofinanţării este principala cauză ce a dus la peste dintre proiectele reziliate. Mai exact, beneficiarii nu au putut primi credite de la bănci.
“Majoritatea problemelor a fost legată de lipsa cofinanţării. Sunt proiecte în fază incipientă sau neîncepute. Au mers pe la bănci să caute finanţare şi, negăsind, au ajuns la concluzia că ar trebui să rezilieze proiectul. Doar în proporţie de 10% sunt proiecte reziliate ajunse într-o anumită fază de realizare”, a precizat directorul AFIR.
Schimbări cu completări pentru Eximbank
Attila Gyorgy, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a declarat că MFP lucrează ca activitatea Eximbank, instituţie bancară cu capital de stat, să fie completată cu partea de dezvoltare, cu scopul de a creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene. “Noua direcţie va fi exclusivă pentru proiecte pe fonduri europene, care nu sunt foarte tentante pentru celelalte bănci”, a spus Attila Gyorgy.
Reprezentanţii CEC, cealaltă bancă cu capital de stat, au declarat că nu pot aplica politici de creditare preferenţiale pentru beneficiarii de proiecte europene, pentru că CEC “este judecată de către Banca Naţională a României ca orice altă bancă privată”.
Cereri de subvenţii la final
Aproape 800.000 de cereri unice de plată erau înregistrate la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) cu cinci zile înainte de termenul limită de depunere a acestor cereri, fără alte penalităţi, a anunţat Mihai Puţintei, directorul general al APIA, în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.
“Acestea reprezintă aproximativ 80% din numărul cererilor eligibile depuse în anul anterior, de 1,027 milioane. Suprafaţa digitizată şi acceptată în momentul acesta este de 4,3 milioane ha pe cereri închise, iar suprafaţa digitizată dar pe cereri neînchise, de 3,8 milioane hectare. În total, cererile care pot fi închise sunt pentru o suprafaţă de circa 8,2 milioane hectare”, a spus Puţintei. Acesta a precizat că în această perioadă există un ritm de depunere de 35.000 de cereri pe zi, pentru că fermierii s-au obişnuit să vină pe ultima sută de metri.
“Este o mare carenţă a responsabilităţilor din partea fermierilor de a-şi depune cererile. Avem o perioadă aglomerată, foarte solicitantă pentru colegii din ţară. Cred că vom ajunge la o suprafaţă de peste 9 milioane de ha în perioada de depunere fără penalizări, faţă de suprafaţa totală de anul trecut de 9,928 milioane”, a adăugat Puţintei.
Potrivit legislaţiei, fermierii pot depune cererile unice de plată, fără penaltăţi, până pe 15 iunie 2015, pentru ca încă 25 de zile calendaristice, după data de 15 iunie, cererile depuse să înregistreze penalizări de 1% pe fiecare zi lucrătoare de întârziere.
Datele APIA arată că, până la data de 11 iunie, au fost închise 678.955 cereri pentru o suprafaţă de 4.762.561,38 hectare şi mai sunt 96.637 cereri pregătite să fie închise zilele următoare pentru o suprafaţă de 3.305.728,55 hectare.
Cât priveşte valoarea subvenţiei aferente anului 2015, ea nu a fost stabilită încă, depinzând direct de suprafeţele de teren pentru care s-au făcut cererile. Cert este că plafonul de plăţi pentru ajutoarele naţionale tranzitorii (n.r. – cumpletare la subvenţiile pe suprafaţă, dar din bugetul naţional) va scădea cu 5% faţă de anul trecut, ceea ce presupune că valoarea acestora ar ajunge la aproximativ 19 euro/ha, faţă de 19,81 euro/ha în 2014.
