Glifosatul este unul din erbicidele cheie în România, dată fiind caracteristica sa de erbicid cu acţiune totală, biodegradabil şi fără remanenţă, în elaborarea strategiilor fermierilor de reducere a pagubelor datorate buruienilor, susţin reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare. Intențiile de la nivel comunitar de a interzice un astfel de produs ar putea avea consecințe semnificative în ceea ce privește productivitatea agricolă din România.
„Interzicerea/restricţionarea (probabilă în viitorul apropiat), a glifosatului la nivel european (iniţializată acum de Austria), va provoca agriculturii româneşti pagube greu de cuantificat, dat fiind faptul că acestea vor fi augmentate de alţi vectori de reducere asociaţi buruienilor problemă, ca bolile şi dăunătorii comuni. Totodată nevoile de combatere a buruienilor problemă vor obliga fermierii români să utilizeze erbicide specifice, mult mai costisitoare şi (majoritatea) cu remanenţe notabile, care vor afecta semnificativ, atât costurile de producţie, cât şi calitatea materiilor prime alimentare şi furajere, prin creşterea conţinutului de reziduuri fitofarmaceutice”, se arată într-un comunicat de presă al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, informează Agerpres.
Alianţa „a făcut un apel la raţiune, în speranţa ca, la sfârşitul procesului de reglementare, în sesiunea plenară, Parlamentul European, să respingă amendamentul care se opune reautorizării substanţei active glifosat după 31 decembrie 2022”.
„Având în vedere rezultatul votului de ieri, 8 iunie, în plenului PE, pe raportul privind strategia UE pentru Biodiversitate pentru 2030 (atât pentru amendamente, cât şi pentru întregul raport), fermierii români, reuniţi în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, mulţumesc eurodeputaţilor PNL, PMP şi UDMR că au ţinut cont de apelul transmis de noi, sprijinind prin acest demers important, agricultorii şi cooperativele europene”, se spune în comunicatul citat.
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare arată că , „în România glifosatul este unul din erbicidele cheie (dată fiind caracteristica sa de erbicid cu acţiune totală, biodegradabil şi fără remanenţă), în elaborarea strategiilor fermierilor de reducere a pagubelor datorate buruienilor problemă (…), buruieni invazive, specifice arealului de silvostepă şi stepă, a căror frecventă este relativ redusă (deocamdată), în regiunile agricole ale SM din Europa Centrală. Interzicerea/restricţionarea (probabilă în viitorul apropiat) a glifosatului la nivel european (iniţializată acum de Austria) va provoca agriculturii româneşti pagube greu de cuantificat, dat fiind faptul că acestea vor fi augmentate de alţi vectori de reducere asociaţi buruienilor problemă, ca bolile şi dăunătorii comuni”.
„În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile interzicerii acestei substanţe, deoarece condiţiile agropedologice şi climatice din ţara noastră, precum şi fărâmiţarea terenurilor agricole şi slaba capitalizare a fermierilor autohtoni, favorizează infestarea masivă cu buruieni şi dăunători. În România, glifosatul este utilizat în principal între culturi, fiind nu doar o soluţie sigură şi ieftină, ci, de fapt, singura soluţie care face posibilă aplicarea tehnologiilor de agricultură conservativă pe care le recomandă şi promovează Comisia UE în meniul de sustenabilitate, pentru a reduce amprenta asupra mediului (eroziunea, compactarea, emisiile de CO2, etc.), timpul de lucru şi a creşte performanţă economică”, mai susţin reprezentanţii Alianţei.
Interzicerea acestui produs, spun aceştia, şi lipsa alternativelor va presupune ca fermierii să aplice în loc de un tratament două-trei tratamente cu produse complementare, prin care să se obţină rezultate mai puţin eficiente, mult mai costisitoare, inclusiv în vegetaţie, când zboară polenizatorii, care cu siguranţă vor avea un impact negativ mai mare asupra mediului, costurilor de producţie şi produselor agroalimentare, care vor fi suportate de toţi consumatorii europeni.
