Menţinerea integrităţii pieţei unice de către statele membre și asigurarea fluidizării traficului vamal pentru transporturile de mărfuri sunt elemente esențiale în această de criză, este mesajul pe care ministrul Agriculturii, Adrian Oros, l-a transmis celorlalți miniștri ai Agriculturii și Pescuitului din UE. Pe 25 martie, a fost organizată videoconferința miniștrilor de resort pentru a discuta despre implicațiile pandemiei de Covid-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului.
„În România, odată cu declararea stării de urgenţă, ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Preşedinţiei şi Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Preşedinţiei corespund, în linii generale, solicitărilor României. În acest sens, aş dori să menţionez o serie de aspecte, extrem de importante pentru noi. În primul rând, considerăm esenţială coordonarea de către Comisie a menţinerii integrităţii pieţei unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulaţie a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”, a susţinut ministrul Agriculturii, în intervenţia sa, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
De asemenea, Oros a subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale Politicii Agricole Comune să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-şi susţine fermierii şi alte categorii de beneficiari.
Pornind de la propunerile Preşedinţiei croate, ministrul a detaliat importanţa reducerii controalelor şi extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum şi devansarea termenelor de plată a avansurilor, concomitent cu creşterea procentului acordat în ceea priveşte plăţile directe.
Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor, Preşedinţia având propuneri similare celor identificate de România.
În acest sens, Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui modificat în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi: acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii cei mai afectaţi din punct de vedere economic (clasa de mijloc – IMM-uri); finanţarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiţionat de sprijinul pentru investiţii; adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor; modificarea condiţiilor de aplicare privind achiziţia de animale pentru refacerea potenţialului de producţie agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricţiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (ex: relaxarea condiţiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).
Referitor la măsurile de piaţă, România consideră necesară activarea unor măsurilor excepţionale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susţinere a pieţei prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precizează MADR.
România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică şi sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piaţă din Programul vitivinicol.
Potrivit MADR, în privinţa sectorului pescuit, România susţine propunerile formulate de Comisia Europeană, menţionând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime: introducerea unei flexibilităţi bugetare temporare, permiterea compensaţiei pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricţiile actuale, a compensaţiei pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură şi a capitalului de lucru, permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanţarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014.
