Ministrul Agriculturii anunță o serie de măsuri care să vină în sprijinul fermierilor, de la credite cu dobânzi limitate și până la noi variante de subvenționare a creșterii porcilor din rase naționale. Autoritățile pun la cale și o lege care să încurajeze creșterea porcilor, în general, pentru că România este dependentă total de importuri, dar vor fi făcute demersuri la Bruxelles pentru subvenționarea stocării cărnii de porc, pentru că avem prea multă. Tot din import.
Fermierii afectaţi de pandemia de coronavirus vor avea acces la credite cu o dobândă ROBOR de 2%, iar valoarea creditului va fi de până la 85% din suma totală pe care fermierii o vor primi ca subvenţie în această perioadă, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-un briefing de presă.
„Pentru a facilita accesul fermierilor la creditare în condiţii avantajoase, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), împreună cu băncile comerciale şi cu Fondul de Garantare au încheiat convenţii, în aşa fel încât pe baza adeverinţelor emise de APIA fermierii să aibă acces la credite cu o dobândă ROBOR de 2”, a spus Oros. El a precizat că adeverinţele vor fi eliberate de APIA începând cu data 15 mai 2020, cu două luni mai devreme comparativ cu anul trecut.
Lege pentru porci
Tot în breafing-ul de presă, ministrul a anunțat și un proiect de lege care are ca scop relansarea creşterii porcului în România. „Pentru că ştiu că există o problemă reală a creşterii porcului în România şi a cărnii de porc, din nefericire şi în urma evoluţiei explozive din ultimii ani a pestei porcine africane, capacitatea de producţie în acest domeniu este sub 30% din consum. Pe de altă parte, ne confruntăm cu stocuri mari de carne de porc chiar şi la această capacitate scăzută, pentru că din alte zone vin cantităţi mari de carne la preţuri mult mai mici. Lucrăm la o schemă de sprijin, pe de o parte şi de a relansa creşterea porcului în România, dar în acelaşi timp să combatem şi să eradicăm pesta porcină africană. De aceea pentru a nu politiza acest aspect, pentru că am văzut că există această tendinţa, vom lansa un proiect de lege care cred că va fi acceptat în Comisia de Agricultură de către tot spectrul politic, prin care să încercăm să fundamentăm această relansare a creşterii porcului în România”, spus ministrul Oros.
El a precizat că prin acest proiect de lege se va respecta şi tradiţia creşterii porcului în gospodăriile populaţiei, dar în acelaşi timp se va oferi ocazia creşterii în sistem industrial astfel încât în câţiva ani consumul intern să fie acoperit din producţia internă.
„Ne gândim şi la relansarea creşterii porcului în sistem industrial, în sistem comercial, dar atunci când o facem, să ţinem cont şi de măsuri de biosecuritate, pentru că din nefericire aproape toată suprafaţa ţării în toate judeţele sunt focare active de pesta porcină africană”, a subliniat Oros.
România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Modificare la Bazna și Mangalița
Tot în acest sector, ministrul Agriculturii a anunțat că programul de susţinere a crescătorilor de porci din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa a fost schimbat în acest an, pentru că era inaplicabil. „Un crescător primea gratis un purcel din această rasă, cel care dona primea 250 de lei, iar crescătorul care primea gratis purcelul respectiv trebuia să îl îngraşe şi să-l vândă unui abator, iar abatorul era obligat să îl preia cu 11 lei pe kilogram. Sigur că măsura a fost inaplicabilă şi foarte puţini dintre fermieri au recurs la această schemă de ajutor, pentru că erau foarte multe lucruri care nu erau acceptate, fie de către cel care primea, fie de cel care dona, dar în general de către operatorul care trebuia să ia la un anumit preţ dictat. Ne-am gândit la o formulă mult mai simplă, în care în trei ani de zile aceste rase să nu fie considerate rase cu risc de abandon şi să ajungem ca în registrul genealogic al acestei rase – secţiunea principală să fie peste 7.500 de reproducători. Asta înseamnă că nu mai sunt în risc de abandon”, a spus Oros.
Astfel, se va acorda un sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an cu condiţia comercializării a minim 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de cel puţin 8 kg/cap, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate.
Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, la această dată sunt înscrise în Registrul Genealogic 1.658 de scroafe din rasa Mangaliţa şi 278 din rasa Bazna, rase clasificate. Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de un milion de lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.
Calendar pentru proiecte
Făcând o scurtă trecere în revistă a rezultatelor activităților structurilor din subordinea ministerului, Adrian Oros a declarat că APIA se îndreaptă către achitarea subvențiilor către aproape toți beneficiarii.
„Vreau să prezint foarte pe scurt rezultatele APIA, pentru că am tot auzit pe unii povestind despre întârzierile la plata subvenţiilor. Vreau să vă spun că, în prezent, deşi deadline-ul este 30 iunie 2020, au fost autorizaţi la plată peste 99,18% dintre fermieri şi s-au plătit până acum 2,76 miliarde de euro, atât din FEGA, FEADR, dar şi din bugetul naţional”, a subliniat Oros.
El a prezentat şi calendarul măsurilor pentru care se pot depune proiecte în 2020, primele trei fiind deja anunţate fermierilor, respectiv sprijinul pentru investiţii în acţiuni preventive menite să diminueze consecinţele dezastrelor naturale şi contribuţii la primele de asigurări. Proiectele vor fi depuse cereri de finanțare și pentru măsurile ce vizează reabilitarea infrastructurii secundare, marketingul produselor agricole sau instalarea tinerilor fermieri.
Secetă, rezultate provizorii
Suprafaţa agricolă calamitată din cauza secetei și contabilizată până în prezent depășește un milion de hectare.
„Avem până acum situaţia centralizată legată de declaraţiile suprafeţelor calamitate şi raportată la declaraţiile fermierilor. Suprafaţa calamitată este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de secetă lucrează, au lucrat şi sâmbătă şi duminică, astfel încât acolo unde fermierii doresc întoarcerea culturilor să aibă posibilitatea să o facă. Judeţele cu suprafeţele calamitate cele mai mari sunt Constanţa, care are 416.000 hectare calamitate, iar suprafaţa irigată acum 13.000 de hectare, şi Tulcea, care are o suprafaţă calamitată de 129.000 de hectare, iar aici se irigă pe 13.000 hectare. Ialomiţa cu 123.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 25.000 de hectare, Brăila, cu 97.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 100.000 hectare, Buzău – 75.000 de hectare calamitate şi 7.000 hectare irigate, iar judeţul Galaţi 61.000 de hectare calamitate şi o suprafaţă irigată de 27.000 de hectare. Practic, astăzi, se irigă în total ţară pe 222.131 hectare, apa fiind introdusă pe 2.100 kilometri de canal”, a precizat Oros.
El a subliniat că se aşteaptă centralizarea tuturor datelor pentru a se cunoaşte suprafaţa exactă calamitată în urma secetei puternice şi extreme.
