România a interzis importul tuturor produselor de origine animală din Ucraina şi Republica Moldova, inclusiv privind micul trafic de frontieră, după ce în cele două ţări vecine au fost raportate cazuri de pestă porcină africană, a declarat vineri ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
Riscul principal este însă ca porcii mistreţi să aducă pesta porcină în România, risc evaluat de Irimescu la 70%.
Importurile au fost interzise deoarece există riscul, spre exemplu, ca „salamul din carne de vită să conţină şi urmă de carne de porc”, a spus ministrul Agriculturii, la Digi 24.
În situaţia în care pesta porcină africană ar intra şi în România, „toţi porcii afectaţi vor fi ucişi şi incineraţi, eventual îngropaţi în anumite condiţii”, a arătat ministrul.
Pesta porcină africană este cauzată de un virus, boala fiind întâlnită la porcii domestici şi porcii mistreţi europeni de toate vârstele, indiferent de gen. Oamenii însă nu se pot infecta cu acest virus.
Virusul poate determina pagube importante prin procentul de mortalitate ridicat, prin dificultăţile de eradicare a bolii şi prin restricţiile impuse comerţului.
Seceta a afectat 1,16 milioane ha de terenuri agricole
Seceta a afectat în acest an o suprafață de 1,16 milioane de hectare de terenuri agricole, în scădere cu 10-15% față de anul 2015, principalele culturi care au avut de suferit fiind porumbul și floarea-soarelui, în schimb producția de grâu, secară, orz și orzoaică înregistrează o creștere de 15%, până la 2,4 milioane de tone.
”Din datele primite până acum la Ministerul Agriculturii, e vorba despre 1,16 milioane de hectare de terenuri agricole afectate de seceta din acest an, cu 10-15% mai puțin decât suprafața înregistrată anul trecut. Este vorba în principal de secetă, dar și de înghețuri târzii, iar culturile principale afectate au fost porumbul și floarea soarelui. La culturile recoltate în vară nu au fost probleme și producția este chiar mai mare cu 15% față de anul trecut, adică de 2,4 milioane de tone grâu, secară, orz și orzoaică”, a afirmat Irimescu.
În ceea ce privește despăgubirile acordate fermierilor ca urmare a secetei, ministrul Agriculturii a precizat că România are două posibilități: ajutor de minimis sau ajutor pe linii directoare, pentru IMM-uri.
”(…) noi (Ministerul Agriculturii — n. r.) avem două posibilități, ca parte a Uniunii Europene. Putem acorda ajutor de minimis de până în 15.000 de euro pentru fiecare fermier, pe trei ani, dar este greu de aplicat, pentru că au fost fermieri care au mai beneficiat în anii anteriori de minimis și suma a rămas mică. De asemenea, mai avem o metodă un pic mai complexă, pe linii directoare, pentru IMM-uri. Aici trebuie să solicităm Comisiei Europene acordul, numai că lucrurile se complică puțin, deoarece, atunci când soliciți acordul, trebuie să vii și cu justificarea foarte clară, de exemplu care au fost pierderile efective. Fermierii noștri au declarat, în prezent, între 30 și 100%, sub 30% nu se declară. Ei solicită prefecturii, prefectura merge la fața locului să constate gradul de afectare, numai că este o problemă mare, pentru că fermierii ar trebui să aibă o evidență contabilă a producției din anii anteriori pentru a se face o comparație clară”, a subliniat oficialul.
Conform prognozei agrometeorologice, întocmită de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în intervalul 8 — 14 octombrie, rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se va încadra în limite satisfăcătoare și apropiate de optim în Maramureș, Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, Munteniei, sudul, vestul și nord-vestul Moldovei, izolat în nord-estul și sud-estul Olteniei.
Totodată, conținutul de apă din sol se va situa la valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și local extremă) în Dobrogea, Crișana, pe suprafețe extinse din Oltenia, nord-estul, centrul și estul Moldovei, centrul și nord-vestul Transilvaniei, estul, nord-estul și sudul Munteniei.
