Acasă Focus Agricol Falsuri pe linie la merdenele și pizza

Falsuri pe linie la merdenele și pizza

de L M

Piața produselor alimentare care conțin lapte și produse din lapte este dominată de falsuri, de pizza și pateuri fără brânză. Un control făcut de patru instituții ale statului a scos la iveală că trei sferturi dintre patiseriile, cofetăriile și restaurantele controlate foloseau grăsimi hidrogenate în locul produselor lactate, fără a informa și consumatorii de această înlocuire. De aceea, autoritățile au decis să schimbe legislația, astfel încât consumatorul să știe ce cumpără. Trist este faptul că, și în condițiile unei astfel de practici aproape generalizate, aceleași autorități se codesc să introducă și sancțiuni penale, posibil ceva mai „mobilizatoare” decât cele contravenționale, deși au recunoscut că amenzile, și chiar închiderea afacerii, nu dau rezultate deloc.

Patru instituții ale statului, Ministerul Agriculturii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au făcut un control în Bucureşti şi în alte cinci municipii de judeţ, respectiv Iaşi, Cluj, Timişoara, Braşov şi Constanţa, în 241 de unităţi (patiserii, cofetării, hipermarketuri cu patiserii proprii, pizzerii, restaurante/catering, fast food-uri, unităţi fornetti şi depozite de produse alimentare). Controlul a vizat utilizarea laptelui și produselor din lapte în aceste unități.

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a declarat joi, într-o conferință de presă, că a vrut să verifice modul de utilizare a acestor produse.

„Anul trecut ne-am pus următoarea întrebare: Cum se explică că producătorii de lapte din România întâmpină dificultăţi în valorificarea acestui produs prin faptul că se dă un preţ mic? Deşi atunci când piaţa nu este asigurată ar trebui să răspundă pozitiv pe cerere şi ofertă”, a spus ministrul. În aceste condiții, a fost inițiat acest control.

„Rezultatele acestor acţiuni desfăşurate sunt concludente, însă nu foarte îmbucurătoare pentru consumatorii români şi producătorii români de lapte şi produse din lapte. Ca şi nereguli principale s-a constatat prepararea şi comercializarea produselor de patiserie, cofetărie utilizând în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate fiind prezentate către consumatori ca având brânză proaspătă, telemea de vacă, caşcaval, unt şi lapte. S-a constatat dezinformarea consumatorului privind compoziţia acestor produse alimentare, informându-se eronat că sunt utilizate produse din lapte, acestea fiind de fapt absente din compoziţie, a spus Ionel Bunea, consilier Direcţia Generală Controale, Antifraudă şi Inspecţii din MADR.

El a adăugat că din 101 patiserii verificate, 90 dintre acestea, reprezentând un procent de 89,1%, utilizează specilităţi de grăsimi hidrogenate. De asemenea, din 28 de cofetării verificate, 20 utilizau grăsimi vegetale hidrogenate, respectiv 71,42%, şi informau eronat consumatorul.

„Nu spunem că sunt interzise, dar consumatorii trebuie să cumpere în cunoştinţă de cauză, a subliniat Bunea.

Controalele s-a soldat cu amenzi de 768.300 de lei, sancţiuni cu avertisment, în 41 de cazuri, fiind confiscate 60 de kilograme de specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate, respectiv creme de brânză, merdenele, pateuri, în general produse de patiserie şi cofetărie. În 12 cazuri s-a recurs la suspendarea activităţii pentru 30 de zile şi au fost interzise de la comercializare 12 produse de acest gen, iar 13 produse au fost oprite definitiv de la comercializare.

Acţiunile de control au fost reluate după trei luni, în perioada 15 noiembrie – 10 decembrie, fiind verificate 30 de unităţi. Concluzia a fost că 24 de unităţi, adică 80%, utilizau în continuare grăsimi hidrogenate şi informau eronat consumatorii, şi numai 6 unităţi utilizau produse din lapte şi informau corect consumatorii.

„Ceea ce m-a frapat foarte tare la aceste controale a fost procentul de neconformitate, acel 74%, şi ulterior la acea reverificare din decembrie menţinându-se la 80%, pentru mine reprezintă un lucru alarmant. Încă de la începutul mandatului meu am spus că îmi doresc o relaţie onestă şi corectă cu agenţii economici în care consumatorul să fie pus pe primul loc, dar din ceea ce constatăm se observă că maximizarea profitului se face pe spinarea şi pe sănătatea consumatorilor”, a declarat Marius Pârvu, președintele ANPC.

Potrivit acestuia, neinformarea corectă a consumatorilor se întâlnește și în alte cazuri, nu numai la lapte și produse din lapte, dar nu a vrut să dea și alte exemple. „Rata agenţilor economici care încalcă legea depăşeşte 50%. Sunt mai mulţi care încalcă legea decât cei care o respectă. Nu cred că acest lucru este permis într-o ţară europeană şi mai ales în anul în care deţinem preşedinţia Consiliului UE, a spus Pârvu.

Lege pentru ordine

Cei doi demnitari au anunțat că va fi promovat un act normativ prin care să se pună ordine în comercializarea produselor care folosesc lapte și produse din lapte, astfel încât consumatorii să știe ceea ce cumpără.

„Am luat decizia de a face o lege a laptelui pentru a defini exact lucrurile şi a urmări cu atenţie acest produs în aşa fel încât falsurile să fie scoase din preocuparea unora care doresc printr-un câştig rapid să tulbure piaţa şi să pună la îndoială produsele pe care le fac românii, a declarat ministrul Daea. Potrivit acestuia, proiectul de lege prevede ca produsele care folosesc grăsimi hidrogenate să fie fabricate pe alte linii decțt cele unde se folosesc lapte și produse din lapte. În plus, produsele trebuie vândute separat, cel cu grăsimi hidrogenate de cele cu lapte și produse din lapte.

Pe de altă parte, șeful ANPC vrea să gpsească și soluții pentru a putea închide definitiv activitatea unor agenţi economici care încalcă articole de lege ce pun în pericol sănătatea populaţiei, dar şi pentru a aplica amenzi la valoarea cifrei de afaceri.

„O nemulţumire a mea este vizavi de amenzi. Avem acea lege a prevenţiei şi am practicat-o, dar am constatat că procentul celor care nu respectau legea era mai mare. Am încercat să găsim soluţii să nu amendăm, dar în prezent sunt agenţi economici care ne râd în faţă şi spun: scrieţi ce vreţi că oricum valoarea amenzii nu contează, se plăteşte jumătate din minim, după cum ştiţi în termen de 15 zile”. Adică mergem la un hipermarket şi îl amendăm cu 10 milioane de lei vechi, 1.000 de lei, şi vă daţi seama ce afectat este. În acest sens o să lucrez cu domnul ministru Daea pe măsurile care sunt aplicate prin OUG 21, măsuri complementare care se pot aplica agenţilor economici, în sensul că ei pot fi închişi temporar 30 de zile, 6 luni, un an, iar în viitoarea gândire poate vor fi închişi definitiv, pentru că atunci când pui în pericol sănătatea cetăţenilor României credem că nu este normal să îţi mai poţi desfăşura o activitate economică. Cred că vom găsi soluţiile legale atât în zona de amenzi contravenţionale, cum sunt în alte zone unde se aplică amenzi la cifra de afaceri, să se aplice amenzi la valoarea cifrei de afaceri şi în zona în care se încalcă articole de lege care pun in pericol sănătatea populaţie, a completat Marius Pârvu.

din aceeasi categorie