Ministerul Agriculturii se tot pregătește să dea despăgubiri pentru culturile afectate de vremea rea din anul 2016, dar până acum nu a făcut nimic. Chiar și acum mai primește date din teritoriu. Pe de altă parte, ministrul susține că întâmpină dificultăți în stabilirea pagubelor din cauza lipsei datelor privind producțiile din anii anteriori, la care să raporteze pierderile. Interesant este faptul că anul trecut nu au fost astfel de probleme, când s-au acordat și atunci despăgubiri.
„Până la această dată, nu a fost inițiat un proiect normativ pentru plata despăgubirilor.
La Centrul operativ pentru situații de urgență organizat la nivelul MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) se centralizează informațiile privind suprafețele afectate de fenomenele meteo nefavorabile care sunt transmise de către structurile teritoriale, respectiv Direcțiile pentru Agricultură Județene și Instituțiile Prefectului”, se arată într-un răspuns al ministrului către FOCUS AGRICOL. Potrivit documentului, „o situație detaliată pe culturi și grad de afectare poate fi disponibilă după încheierea procesului de monitorizare și evaluare a efectelor fenomenelor meteo, urmând ca în funcție de situațiile centralizate și dimensiunea fenomenului să se facă o analiză pentru a fi decise măsurile care se impun”.
Pe de altă parte, în cazul unui act normativ dedicat despăgubirilor 2016, se va analiza posibilitatea ca cei care aveau posibilitatea să irige nu au făcut-o și au înregistat pagube din cauza secetei, nu vor primi despăgubiri. Potrivit Ministerului Agriculturii, irigațiile, acolo unde se poate, „reprezintă o obligație a fermierilor, ca măsură de combatere a secetei”.
În bugetul Ministerului Agriculturii nu sunt cuprinse sume speciale pentru despăgubiri 2016, astfel că abia când se va face centralizarea pagubelor se va trece și la identificarea surselor de finanțare pentru despăgubiri.
Fără contabilitate, fără despăgubiri
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, susţine că nu poate plăti deocamdată ajutoarele de stat promise apicultorilor şi nici producătorilor agricoli afectaţi de secetă, deoarece aceştia nu au venit cu date contabile comparative prin care să justifice că au înregistrat daune, iar simpla declaraţie a fermierilor „nu reprezintă o bază legală”.
„Apicultorii au solicitat ajutor pentru că nu au produs miere anul acesta din cauza faptului că în primăvară a fost o perioadă cu ploi, iar după 15 iunie a fost secetă. Am înţeles că mierea s-a făcut cam 20 de kilograme pe stup, iar un an foarte bun este cu 30 de kilograme pe stup, şi totuşi nu este o producţie foarte mică. Avem însă o mare problemă. Deşi am bani la buget pentru a da un sprijin – agreasem 15 lei pe fiecare stup – conform legislaţiei europene, ajutoarele de stat au un regim aparte. Pentru a da aceste ajutoare de stat am nevoie de justificare, ori nu am justificare, nu am bază locală pentru a da aceşti bani, pentru că pe simpla declaraţie a fermierilor: „ştiţi noi avem producţie slabă anul acesta”, nu mă pot baza”, a explicat Irimescu, la sesiunea online „De vorbă cu ministrul tău”, iniţiativă a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari şi cetăţeni, informează Agerpres.
Acesta afirmă că legislaţia europeană spune că orice fermier care are daune ar putea fi compensat din ajutor de stat dacă prezintă date contabile comparative pe cel puţin trei ani.
„De exemplu, fermierul Popescu trebuie să vină la Ministerul Agriculturii: uitaţi am avut producţii în anii 2013, 2014, 2015 şi în 2016 o reducere foarte mare şi în comparaţie cu.. am nevoie de atât ca să mă compensaţi. Din păcate nu avem aceste date. Ştiu că apicultorii îşi doresc acest sprijin, dar deşi am bani în buget nu am calea legală pentru a da acest ajutor. Încă nu am reuşit, deşi ne străduim, dar aceasta este realitatea”, a spus şeful MADR.
În opinia acestuia, situaţia este similară şi în cultura mare unde fermierii s-au plâns că au avut pagube din cauza secetei, iar în condiţiile în care ajutorul de minimis nu se mai poate acorda, rămâne doar ajutorul prin notificare la Comisia Europeană.
„Au fost circa un milion de hectare calamitate după declaraţiile pe care le-am primit din judeţe, iar cele mai afectate au fost sudul ţării şi nord-estul ţării, în special judeţul Botoşani. Problema mare este că sunt două tipuri de ajutoare de stat care se pot acorda. Primul este ajutorul de minimis care înseamnă 15.000 de euro pe producător pe 3 ani şi această perioadă s-a dus. Au fost anii 2014, 2015 şi 2016. Nu mai sunt ajutoare de minimis. Al doilea este ajutorul prin notificare la CE care presupune exact ce vă spuneam: fermierul care are daune trebuie să vină cu date din contabilitate, ce a avut în anii anteriori şi pe diferenţă să îi dai ajutor. Vă imaginaţi că dacă eu nu am aceste date, nu am cum să justific sumele pe care le cer. El spune că a avut pierdere de 70%, dar 70% faţă de ce? Sper să oferim măcar la judeţele cele mai afectate şi la fermierii cei mai afectaţi un sprijin, dar încă nu ştiu dacă reuşim să convingem Comisia Europeană”, a explicat ministrul Agriculturii.
Ministrul Agriculturii a răspuns marţi întrebărilor cetăţenilor în cadrul programului „De vorbă cu Ministrul tău”, o iniţiativă a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic.
