Ministerul Agriculturii a finalizat inventarierea terenurilor calamitate de secetă, constantându-se că 40% prin suprafața cultivată în toamna 2019 a fost afectată. Sumele cu care vor fi depăgubiți fermierii nu sunt nici mari, nici mici, dar vor ajunge la beneficiari prin septembrie, după rectificarea bugetară. Planurile ministerului, ale Guvernului în domeniu sunt destul de ambițioase, dar necesită mulți bani. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor putea fi susținute financiar.
„S-a finalizat sinteza rapoartelor operate de cei care au activat în comisiile pentru situaţii de urgenţă şi astăzi putem să avem o cifră oficială. Au fost afectaţi un număr de 34.647 de fermieri, suprafaţa afectată este de 1.168.000 hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. S-a definitivat la nivelul ministerului proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost pre-notificat la Comisia Europeană. Au fost luate în considerare prevederile orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zone rurale şi aşteptăm ca să fie prinse în rectificarea de buget şi să facem plăţile la începutul lunii septembrie”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, joi, într-o conferinţă de presă.
S-a calculat și cuantumul despăgubirilor. Potrivit ministrului, se vor plăți despăgubiri de 925 lei/ha de grâu și secară, 805 lei/ha de triticale, 912 lei/ha de orz, 951 lei/ha de orzoaică, 772 de lei/ha de ovăz și 1002 lei/ha de rapiță. Oros a precizat că mai mult de 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu, iar cererile de solicitare se vor putea depune la APIA începând din 14 august. Suma totală alocată de la bugetul de stat pentru plata despăgubirilor este de 1,15 miliarde de lei.
Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii pregătește un set de măsuri pentru despăgubirea producătorilor care activează în agricultură și au fost afectați de criza sanitară.
„Pentru ajutoarele de stat în contextul evoluţiei pandemiei Covid – şi acolo am pregătit acte normative, atât ordonanţe de urgenţă, cât şi hotărâri de guvern pentru unele specii, în aşa fel încât toţi cei care activează în agricultură şi industrie alimentară să fie impactaţi de aceste forme de sprijin. Avem separat schema de sprijin pentru ovine şi caprine, pentru porcine, pentru păsări, pentru bovinele de lapte şi carne, dar şi pentru sectorul apicol. Amănunte pentru toate aceste scheme o să le dăm în săptămânile următoare când vor fi afişate şi pe site-ul ministerului”, a spus Oros.
Planuri mari
Planul de Relansare Economică este destul de darnic cu agricultura. Măsurile prezentate de ministrul Oros au în centrul antenției irigațiile și creșterea importanței producătoriolr agricoli pe piața de profil.
„Am decis cu premierul să avem o dezbatere mai amplă cu mediul asociativ, cu mediul patronal, sindicatele din agricultură şi industrie alimentară în care să detaliem acest Plan Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, care de fapt completează Planul Naţional Strategic (PNS) 2021-2027, pentru că noi ne-am propus ca în acest plan de relansare să utilizăm sume care nu sunt neapărat destinate şi nu sunt în PNS. Vrem ca banii din PNS să fie exclusiv pentru plăţile directe şi pentru fermieri şi cei din industria alimentară. Pentru investiţiile mari şi infrastructura care este necesară, şi aici mă refer atât la irigaţii, cât şi la infrastructura de desecare şi drenaj şi la infrastructura de prevenire a eroziunii solului, unde nu s-au făcut investiţii mari, consistente, în ultimii 30 de ani, ba, dimpotrivă, în multe locuri, acestea au fost distruse, iar banii de la buget alocaţi în ultima perioadă au fost puţini, de aceea am considerat că este o oportunitate ca în acest plan de creşterea rezilienţei să cuprindem cât mai multe obiective de investiţii care să impacteze şi agricultura. Am avut discuţii cu premierul şi cu ministrul Fondurilor Europene, ca o sumă consistentă din Programul pentru creşterea rezilienţei să fie dedicată acestor programe de investiţii, şi probabil vor fi 6 – 6,5 miliarde de euro”, a precizat Adrian Oros.
Ministrul a arătat că pentru infrastructura de irigaţii vor fi alocate 3,4 miliarde de euro, iar pentru reabilitarea infrastructurii de desecare şi drenaj circa 1,1 miliarde de euro. „Am să punctez doar infrastructura de irigaţii. Aici sunt două componente de investiţii, reabilitarea a tot ceea ce înseamnă infrastructura de irigaţii aceea veche, şi cea principală şi cea secundară, care deserveşte 2,4 milioane hectare, iar valoarea lucrărilor se ridică la 3,4 miliarde de euro, apoi continuarea construirii Canalului magistral Siret-Bărăgan. Legat de reabilitarea infrastructurii de desecare şi drenaj, avem aici studii şi proiecte care se referă la 443 de amenajări care ar deservi o suprafaţă de 2,8 milioane hectare, iar valoarea lucrărilor de investiţii în aceste amenajări este de 1,1 miliarde de euro”, a adăugat şeful MADR. În plus, pentru măsuri de combatere a eroziunii solului, sunt alocate 500 milioane de euro pentru 220 de amenajări care vor deservi 500.000 ha, aceasta fiind suprafața de primă urgență.
Ministrul Agriculturii a ținut să precizeze că, în 2021, va demara construirea a 8 centre de depozitare regionale ce vor fi conectate cu toate celelalte centre de colectare din țară, dar și cu cele ce sunt în plan de a fi realizate. „În acest fel, vom realiza o rețea de colectare și distribuție de produse agroalimentare”, a completat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
