Disputa pe seama farmaciilor veterinare a ajuns pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru că instanțele naționale nu știu cum să interpreteze dreptul comunitar în materie. În diferend au ajuns să fie implicate două instituții create din lege, Colegiul Medicilor Veterinari și Autoritatea Naționlă Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Iar poziția Guvernului ce a fost prezentată CJUE a ajuns să fie contrată susținerilor propriei structuri, adică ANSVSA. Decizia Curții de la Luxemburg va fi de referință, pentru că va pune ordine în acest domeniu atât de important din punct de vedere economic, dar și social.
Piața medicamentelor de uz veterinar așteaptă finalizarea diferendului dintre structurile care au rol în reglementarea domeniului. Marea bătălie să dă pentru stabilirea dreptului de a înființa farmacii veterinare. De remarcat, în legislația națională și cea comunitară nu există meseria de farmacist veterinar, ca în medicina umană, această funcție fiind îndeplinită tot de medicii veterinari.
Domeniul de funcționare a farmaciilor veterinare este reglementat, la ora actuală, prin Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar. Potrivit acesteia, farmaciile veterinare pot fi deținute exclusiv de medici veterinari, adică acționariat 100% constituit din medici veterinari.
Pe de altă parte, medicamentele produse de industria națională sunt bine reprezentate pe piața de profil, astfel că producătorii de medicamente, în special, au decis că este avantajos să deschidă și farmacii veterinare. Numai că s-au lovit de prevederile Legii nr. 160/1998 și de obligativitatea de a înregistra farmaciile în Registrul ținut de Colegiul Medicilor Veterinari din România (n.r. – structură înființată prin lege), ce reprezintă interesele medicilor veterinari, care a refuzat înscrierea unităților.
În acest diferent, care s-a internaționalizat, se confruntă două idei. Veteriarii susțin că se impun restricții în ceea ce privește comercializarea medicamentelor ca măsură de prevenire a utilizării necorespunzătoare a acestor produse, ce pot avea impact negativ nu numai asupra animalelor, dar și asupra oamenilor și a mediului. Ei dau tot timpul exemplul antibioticelor care ar putea afecta sănătatea celor care consumă carnea de animalele tratate necorespunzător, lucru extrem de ușor de realizat în cazul lipsei unui control strict. Plus că angajații farmaciilor deținute de alții, nu de veterinari, ar putea fi determinați de patroni să vândă anumite medicamente, urmârindu-se numai interesul financiar, nu și cel de sănătate.
De cealaltă parte, producătorii și distribuitorii invocă încălcarea principiilor și legislației privind economia de piață și libera concurență, cu efecte discriminatorii însemnate. Iar lipsa concurenței, ca pe piața oricărui produs, duce la prețuri mai mari, ceea ce afectează direct consumatorul.
Din acest moment, s-a pornit iureșul, cu o avalanșă de procese interne și reclamații la Comisia Europeană. Lupta dintre cele două părți se derulează pe patru paliere – instanțele naționale, Parlament, Comisia Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Procese pe legi
Pe plan intern, disputa juridică se desfășoară între Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVR) și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), privind modul în care se desfășoară comerțul cu medicamente veterinare; în diferent, a intervenit și Asociația Națională a Distribuitorilor de Produse de Uz Veterinar din România, direct interesată de rezultatul procesului. Ajuns la Curtea de Apel București, procesul s-a împotmolit, judecătorii neștiind cum să procedeze.
Așa că au apelat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru a descâlci modul de interpretare a legislației comunitare în materie. La ora actuală, este pe rolul CJUE cererea Curții de Apel București privind interpretarea legislației referitoare la dreptul exclusiv al medicului veterinar de a comercializa cu amănuntul şi utilizare a produselor biologice, antiparazitare de uz special şi a medicamentelor de uz veterinar, precum și dacă o asemenea exclusivitate poate privi și farmaciile veterinare, care să fie deținute în procent majoritar sau exclusiv de către medici veterinari.
Epopeea juridică a început în 2014, când ANSVSA a aprobat, prin Ordinul nr. 83/2014, Norma sanitară privind condițiile de organizare și funcționare a unităților farmaceutice veterinare, precum și procedura de înregistrare veterinară/autorizare sanitară veterinară a unităților și activităților din domeniul farmaceutic veterinar, care prevedea obligația prezentării unei copii a certificatului de înregistrare în registrul unic al cabinetelor medicale cu sau fără personalitate juridică.
Prin Ordinul ANSVSA nr. 31/2015 aceste obligații au fost eliminate, la solicitatea Ministerului Afacerilor Externe, pentru că s-ar încălca Directiva 2006/123 privind serviciile în cadrul pieței interne. CMVR a solicitat anularea acestui ordin, susținând că încalcă Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, prin care acționariatul farmaciilor trebuie să fie format exclusiv din medici veterinari. Replica ANSVSA a venit, cu precizarea că exclusivitatea se referă strict la actul de comercializare, rezervată medicilor veterinari, nicidecum la acționariat. În sprijinul ANSVSA a venit și Asociația Națională a Distribuitorilor de Produse de Uz Veterinar din România, membrii săi fiind direct afectați de această exclusivitate.
Ajutor de la CJUE
Pentru că a intervenit o problemă de interpretare a dreptului comunitar, Curtea de Apel București a decis să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții de Justiție, pentru lămuriri.
Procedura a avansat destul de mult, Comisia Europeană și Guvernul României trimițându-și deja opiniile.
Potrivit Comisiei Europene, există legislația care impune atât respectarea accesului pe
piață, inclusiv cea de comercializare a medicamentelor de uz veterinar, cât și restricții în cazul în care rațiuni la nivel național le impun.
În concluzie, Comisia consideră că, în principiu, dreptul Uniunii nu se opune unei reglementări naționale prin care se instituie în beneficiul medicului veterinar o exclusivitate de comercializare cu amănuntul și utilizare a produselor biologice, antiparazitare de uz special și a medicamentelor de uz veterinar, dacă aceste categorii de produse prezintă riscuri și efecte similare generate de interesul general urmărit și dacă aceste măsuri respectă principiul proporționalității, situație care trebuie determinată de instanța națională.
În schimb, articolul 15 din Directiva 2006/123, în special principiul proporționalității, ar fi încălcat în cazul în care se instituie exclusivitate pentru medicii veterinari în cazul acționariatului farmaciilor, pentru că se aduce atingere liberei circulații a capitalurilor.
Guvernul contrazice ANSVSA
Dacă despre exclusivitatea acordată veterinarilor în ceea ce privește comercializarea medicamentelor nu există divergențe între CE și România, partea de acționariat diferă fundamental.
Guvernul României a transmis Curții de la Luxemburg observațiile sale, prin care arată că, întradevăr, dreptul comunitar permite instituirea unei exclusivități în beneficiul medicilor veterinari atunci când este vorba de comercializarea medicamentelor veterinare. Din analiza legislației și a jurisprudenței CJUE, Guvernul României a ajuns la concluzia că dreptul UE nu interzice organizarea farmaciilor veterinare cu acționariat exclusiv sau majoritar format din medici veterinari, dar cu condiția ca această măsură să fie justificată, ca fiind necesară atingerii unui scop, care altfel nu se poate realiza.
De remarcat este faptul că poziția Guvernului transmisă CJUE diferă chiar și de cea a ANSVSA și a cea a Ministerului Afacerilor Externe, care au susținut că această prevedere ar încălca dreptul comunitar.
În observațiile sale, Guvernul a arătat că CJUE s-a pronunțat în repetate rânduri asupra posibilității statelor de a justifica restricțiile impuse acționariatului unor tipuri de societăți, în urma unei analize de la caz la caz. Cel mai elocvent exemplu este cel al farmaciilor umane, în care CJUE a decis că pot avea ca acționari numai persoane abilitate să exercite profesia de farmacist. Există o decizie a Curții care arată că reprezintă risc pentru sănătatea populației societățile de analize biologice care au acționariat sau drept de vot mai mare de 25% în beneficiul unor persoane care nu sunt specializate în biologie. Nu aceeași poziție a avut-o în cazul produselor de optică medicală.
„Guvernul României consideră că domeniul comercializării de medicamente de uz veterinar este indubitabil unul special, care ar trebui să se bucure de acceași protecție precum cea recunoscută de Curte în privința medicamentelor de uz uman, având în vedere impactul similar pe care activitatea de comercializare a medicamentelor de uz veterinar îl are asupra sănătății publice”, se arată în documentul transmis CJUE.
Urmează ca judecătorii de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene să decidă cum trebuie interpretat dreptul comunitar, soluția putând rezolva situația la nivelul întregii Uniuni.
