Acasă Focus Agricol Cadastru de miliarde de euro

Cadastru de miliarde de euro

de GM

cadastruPreţul cadastrului a crescut de trei ori de la începutul anului şi până acum, dacă este să ne luăm după politicieni. România este o ţară fără proprietăţi întabulate, din cauza costurilor foarte mari, motiv pentru care autorităţile au anunţat că vor folosi fonduri europene şi bani bugetari pentru cadastrul rural. Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării, a declarat că statul va băgat aproape 1,3 miliarde de euro în Programul Naţional de Cadastru, nu numai în cadastrul terenurilor agricole.

Programul Naţional de Cadastru va fi lansat săptămâna viitoare şi va costa 1,2-1,3 miliarde de euro, din care 300 milioane euro vor fi din fonduri europene, iar restul va fi asigurat din veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru, a anunţat, marţi, ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, informează Mediafax. “Programul Naţional de Cadastru nu va fi finanţat în totalitate din Programul Operaţional Regional. Cu greu am făcut să facem ca Comisia Europeană să accepte finanţarea din bani europeni a acestui program. Sunt alocate 300 de milioane de euro, iar diferenţa de până la 1,21,3 miliarde de euro va fi suportată din veniturile Agenţiei Naţionale de Cadastru”, a spus Dragnea.

“Este un program ultra-necesar ce se va întinde pe 7-8 ani. Vom stabili şi modul în care se prioritizează localităţile, vrem să mergem pe principiul cadastrului general, adică atunci când se ia o unitate administrativ teritorială se face cadastru complet, nu pe categorii: extravilan, intravilan”, a spus ministrul.

Proiect mai ieftin

La sfârşitul lunii martie 2015, Ministerul Dezvolătorii Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a lansat în dezbatere publică proiectul de HG pentru aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015 – 2023, evaluat la 4,05 miliarde de lei, adică peste 900 milioane de euro. În accepţiunea ministrului Dragnea, preţul întabulării imobilelor din România ar mai trebuit să crească cu peste 40%, dacă se ajunge la costuri de 1,2-1,3 miliarde de euro. „Programul naţional are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, eliberarea certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari şi eliberarea certificatelor de moştenitor în cazul succesiunilor nedezbătute”, se arată în proiectul de act normativ.

Proiectul MDRAP prevede ca, din cele 3181 localităţi ale României, cadastrul pentru 2337 localităţi va fi realizat prin Programul naţional, pentru 793 localităţi cadastrul se va face prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, alte 44 de localităţi vor avea cadastru prin Proiectul CESAR (proiect realizat până la data de 30.06.2013 în baza Acordului de împrumut cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), iar ultimele 7 localităţi au deja cadastru.

“Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) deţine aproximativ 8 milioane de cărţi funciare şi 600.000 de documentaţii cadastrale recepţionate în anii anteriori, în format analogic”, se arată în Nota de fundamentare.

Din cele peste 4 miliarde de lei, cea mai mare parte, 2,177 miliarde de lei, va fi folosită pentru măsurătorile cadastrale, pentru ca 1,168 miliarde de lei să fie direcţionate către alte activităţi necesare pentru derularea Programului, precum plata notarilor, arhivarea documentelor sau instruirea personalului. Peste 345 milioane de lei vor fi folosite pentru conversia în format digital a documentelor analogice, 206 milioane de lei sunt pentru dezvoltarea şi mentenanţa sistemelor informatice, iar 22 milioane de lei sunt destinate activităţilor de informare şi conştientizare a publicului.

Idei vechi

Autorităţile au anunţat de mai multă vreme că este nevoie de cadastru, dar rural, pentru că, în lipsa lui, din 2020, românii nu mai pot primi subvenţii agricole de la Uniunea Europeană. Situaţia terenurilor agricole este una specială, apărută prin aplicarea legilor funciare de după 1990. Prin retrocedare, s-a ajuns la o fărâmiţare pronunţată a proprietăţilor, iar costurile foarte mari cu întabilarea (n.r. – în multe cazuri mai mari decât preţul terenurilor) au descurajat această procedură legală.

Ideea cadastrului agricol a apărut pe timpul Guvernării Boc, dar valoarea era de “doar” 500 milioane de euro, motiv pentru care ANCPI a ajuns la Ministerul Dezvoltării Regionale, condus atunci de Elena Udrea; banii ar fi fost asiguraţi prin parteneriat public-privat.

Guvernul Ponta a preluat ideea, dar finanţarea ar fi urmat să fie asigurată din fonduri comunitare. La începutul acestui an, oficiali din Ministerul Agriculturii anunţau un proiectul de HG care să rezolve problema terenurilor din extravilan. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu, declara, pentru Agerpres, că este vorba de un proeict de 415 milioane de euro, din care 265 de milioane de euro din fondurile europene pe dezvoltare regională şi 150 de milioane de euro de la ANCPI. Întabularea ar fi urmat să se termine în 2018, pentru ca, din 2020, să nu existe probleme cu plata subvenţiilor agricole comunitare, pentru că noul sistem va impune dovedirea proprietăţii asupra terenurilor, care nu se poate face decât prin carte funciară.

din aceeasi categorie