Măsurile luate în starea de necesitate determinată de criza coronavirus trebuie să vizeze, pe lângă măsurile sanitare, unele care să asigure aprovizionarea ritmică a populației cu produse alimentare. Academia de Știinte Agricole și Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Șișești” a prezentat un punct de vedere cu privire la setul de măsuri care privește sistemul agro-alimentar al României în condițiile declarării stării de necesitate.
Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii, „s-a văzut obligat să amintească tuturor decidenților din conducerea statului român că s-au scăpat din vedere câteva probleme fundamentale pentru ca, complexul de măsuri antipandemie să funcționeze eficient”, se arată în Punctul de vedere al ASAS. „Cea mai mare scăpare de atenție este situația sistemului de asigurare tirmică a tuturor cetățenilor României cu alimente și cu echipamente de protecție măcar la nivel minimal. Indiferent ce s-ar spune, indiferent ce măsuri s-ar lua, dacă aprovizionarea cu alimente nu este garantată, toate celelalte măsuri sunt caduce. Există o zicere: de medicamente poți avea nevoie o dată în viață, de alimente este nevoie de trei ori pe zi”, spune fostul ministru.
În viziunea președintelui ASAS, măsurile ce trebuie luate sunt unele imediate și altele care vizează politici pe termen mediu. Potrivit acestuia, trebuie evaluate, „rapid și precis”, stocurile de produse cu utilizare alimentară din rezervele de stat, cu accent pe produse de maximă importanță, precum grâul panificabil, porumbul sau zahărul. Sunt vizate și materii prime agricole cu utilizare alimentară directă sau indirectă, precum floarea soarelui, legume și fructe sau lapte, dar și stocurile de carne „în viu”. Mai mult, ar trebui clarificată proveniența surselor de alimente, prin producția internă sau din import, mai ales că se cunoaște faptul că România este dependentă de importuri.
„Este o greșeală uriașă făcută de România în domeniul producției agro-alimentare în ce privește neasigurarea necesarului de produse agro-alimentare din producția internă”, a declarat Valeriu Tabără. În perioada când a fost ministru în doilea său mandat, a susținut mereu că România poate hrăni 80 milioane de locuitori.
Un alt punct în analiza ASAS vizează fondul de produse agro-alimentare din supermarketuri, în perspectiva închiderii frontierelor și blocării importurilor de produse agro-alimentare, dacă această măsură se va lua. Este cunoscut faptul că cea mai mare parte a fondului de marfă care se valorifică în rețelele marilor magazine, provine din import.
În punctul său de vedere, ASAS atrage atenția asupra necesității supravegherii evoluției prețurilor și a intervenției când se constată anomalii, dar și asupra eliminării oricăror restricții în domeniul producției agro-alimentare indiferent de tipul de exploatație agricolă sau agro-alimentară în care se realizează aceasta, cu respectarea condițiilor de calitate și a măsurilor de biosecuritate.
Este nevoie de crearea unui sistem de facilități fiscale care să stimuleze producția agro-alimentară în țară, dar și „luarea urgentă în subordinea MADR a ANSVSA (nu este suficientă coordonarea) pentru a-i mări eficiența în domeniul securității sanitar-veterinare și a securității alimentare.În statutul actual, ANSVSA nu poate gestiona securitatea alimentară a României. A se vedea modul cum a fost si este gestionată pesta porcină africană, așa cum, cu ani în urmă, s-a gestionat extrem de ineficient gripa aviară”, punctează fostul ministru.
ASAS consideră că este nevoie de măsuri pentru transparentizare a activității și potențialului productiv al fermelor care activează în domeniul agro-alimentar, indiferent de statutul proprietății lor și indiferent de proveniența proprietarilor. „În funcție de nivelul stocurilor de produse agro-alimentare, se poate merge până la sistarea exporturilor unor produse”, susține ASAS, care crede că este necesară o analiză a capacităților de export din Portul Constanța. Pe de altă parte, trebuie ținut seama și de faptul că sistarea exportului are și efecte negative în timp, motiv pentru care soluția aleasă trebuie analizată foarte atent.
Valeriu Tabără susține că „este foarte important să se ia toate măsurile posibile pentru a ține în funcțiune unitățile de producție agro-alimentară. La aceste unități de producție nu trebuie redusă activitatea și cu atât mai mult să fie suspendată sau oprită”.
Lista măsurilor de luat este mare și pleacă de la scutirea de impozite și taxe a producției agricole și a veniturilor provenite din activități de producție agricolă și agro-alimentară, dacă valorificarea acestora s-a făcut în țară. Subvențiile și a sursele financiare să fie asigurate la timp, pentru a se putea susține activitățile de producție agricolă și alimentară în toate domeniile. Ar fi necesare măsuri de stimulare a valorificării produselor agro-alimentare în magazine de proximitate, susținerea, pe cât posibil, a lanțului alimentar, fără marii intermediari, indiferent cine sunt aceștia, dar și asigurarea condițiilor optime pentru o valorificare corespunzătoare a producției agro-alimentare în totalitatea ei: consum, prelucrare, conservare.
Este nevoie de creșterea cantitativă a rezervelor de stat, la unele produse, până la nivelul asigurării consumului intern pe durata unui an, alături de dezvoltarea rețelei de depozitare și păstrare pentru principalele grupe de produse agricole (cereale, plante tehnice, leguminoase, cartofi, legume și fructe, produse finite etc.). În cele din urmă, este nevoie de elaborarea unui plan strategic pentru creșterea producției agricole în toate domeniile, a celui agro-alimentar cu prioritate.
Lista este completată cu măsuri pe termen mediu și lung, ce vizează creșterea producției autohtone, cu posibilitate cât mai mare de valorificare internă. O măsură foarte interesantă se referă la individualizarea unei suprafețe de teren (Lunca Dunării, Terasa I a Dunării, Insula Mare a Brăilei, porțiuni din Câmpia de Vest, Câmpia și Podișul Transilvaniei, suprafețe din Sudul și Nord-Estul Moldovei) care să însumeze circa 2-3 milioane ha și care să se constituie ca bază de siguranță pentru producția agricolă esențială și sigură pentru securitatea alimentară a României. Pe aceste suprafețe nu se amplasează nici un alt tip de investiții, exceptând cele legate de producția agricolă și agro-alimentară(fără gaze de șist, fără alte activități care afectează calitatea solului).
„Securitatea alimentară, asigurarea hranei în orice condiții ne-am găsi ca țară, este cel puțin la fel de importantă precum măsurile luate în sistemul de sănătate sau de siguranță individuală sau colectivă. Fără garanția asigurării cu produse alimentare în mod durabil și sigur se pun în pericol toate celelalte măsuri, oricare ar fi ele”, a punctat președintele ASAS, Valeriu Tabără.
