Institutul Național de Statistică (INS) anunță că produsul intern brut al României (PIB) a crescut cu 13,6% pe serie ajustată sezonier în perioada aprilie – iunie 2021 față de aceeași perioadă din anul 2020. Ceea ce, la o primă vedere, este o veste minunată! La o privire mai atentă, lucrurile nu mai sunt la fel de frumoase! Creșterea generalizată a prețurilor ”mănâncă” enorm din creșterea economică. Sau, mai exact, inflația a determinat această creștere economică, de aceea nu va influența în niciun fel nivelul de trai al românilor! Dimpotrivă, creșterea prețurilor, în special la utilități, afectează cel mai mult ”buzunarele” românilor! Și mâine România are, o dată în plus, cel mai mare preț la curentul electric din toată Europa. Cu toate acestea, producția din cărbune este mult sub posibilități, iar importurile continuă să crească.
”Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2021, o creştere cu 13,0% pe seria brută şi cu 13,6% pe seria ajustată sezonier”, arată estimările ”Semnal” ale Statisticii. Reamintim, din 16 martie 2020, România a intrat în lockdown: s-a decretat starea de urgență întâi pentru 30 de zile, apoi pentru alte 30 de zile. Astfel, până pe 16 mai 2020, în România mai mult nu s-a lucrat decât să se meargă la serviciu! De asemenea, din 16 mai (de altfel, până în prezent), România este în stare de alertă. Astfel, creșterea de peste 13 procente din perioada aprilie – iunie 2021 față de perioada similară din 2020 nu mai pare atât de explozivă! Pe de altă parte, comparativ cu trimestrul I din 2021, PIB-ul în trimestrul II a fost, în termeni reali, cu 1,8% mai mare.
Potrivit Statisticii, produsul intern brut a crescut, în perioada ianuarie – iunie 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2020 cu 6,5% pe seria brută şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier (adică în funcție de numărul de zile lucrătoare).
Tot Institutul Național de Statistică a anunțat și că rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 este 5%. Ceea ce înseamnă că, dacă din majorarea PIB scoatem inflația mai rămânem cu o creștere economică de doar 1,2%! Ceea ce e departe de mult-lăudata creștere de 13,6%!
INS arată că, față de iulie 2020, prețul carburanților a crescut cu aproape 13%, cel al gazelor naturale – cu peste 20%, iar al curentului electric – cu aproape 25%! Practic, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la energie și resurse energetice! Iar aceste creșteri nu dau semne că s-ar opri!
România, din nou cel mai mare preț la energie din Europa
Pentru 18 august, România are cel mai mare preț al energiei electrice din Europa: 130,08 euro/MWh. Cel mai mic preț se înregistrează în Polonia – 77,3 euro/MWh. La nivel european se discută că aceste majorări de preț sunt cauzate, pe de o parte, de creșterea economică (în Uniunea Europeană, creșterea medie a PIB a fost de 13,2% în trimestrul II 2021 față de același trimestru din 2020), iar, pe de altă parte, de creșterea prețului certificatelor de carbon, pe care poluatorii trebuie să le achiziționeze (o termocentrală pe cărbune trebuie să achiziționeze un astfel de certificat pentru fiecare megawatt produs). Cu toate acestea, Polonia, care are o creștere economică de 10,7% în trimestrul II din acest an, dar care își asigură 80% din energie din cărbune, are și cel mai mic preț la energie! Și aceasta în condițiile în care prețul certificatelor CO2 a depășit 57 euro.
La nivelul UE, creșterea economică a fost, în trimestrul II, de 13,2%, cel mai mare avans economic înregistrându-se în Spania (19,8%), Franța (18,7%) și Italia (17,3%). În același timp, în Italia prețul energiei pe piața spot este, pe 18 august, de 111,78 euro/MWh, în Franța – 80,13 euro/MWh, iar în Spania – 105,4 euro/MWh.
Reamintim, nu este pentru prima dată când în România sunt cele mai mari prețuri la energie din Europa: pe 6 august s-a consemnat un nivel de 161,28 euro/MWh! În acea zi, în intervalul 21 (adică de la ora 21.00 la ora 22.00) prețul de tranzacționare a fost de 209,62 euro/MWh (1031 lei/MWh). Pe 18 august, cel mai mare preț pe piața spot (PZU – Piața pentru Ziua Următoare) se înregistrează de la ora 09.00 la ora 10.00: 182 euro/MWh (894 lei/MWh).
Problema este că, deși în România se înregistrează unele dintre cele mai mari prețuri din Europa, producătorii interni nu reușesc să asigure cererea internă, iar importurile continuă să fie la cote înalte, chiar și de peste 1.000 MWh pe oră! De exemplu, Complexul Energetic Oltenia produce mult sub posibilități, doar 1.100 – 1.500 MWh, în condițiile în care ar putea produce 2.500 sau chiar 3.000 MWh/h (puterea instalată totală fiind de 3.240 MW).
Crește consumul de energie
În perioada 1.I-30.VI.2021, resursele de energie primară au crescut cu 9,1%, iar cele de energie electrică au crescut cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit INS, principalele resurse de energie primară în perioada 1.I-30.VI.2021 au totalizat 16,65 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 1,39 milioane tep faţă de perioada 1.I-30.VI.2020. Producţia internă a însumat 9,38 milioane tep, în creștere cu 299.400 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 7,27 milioane tep.
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 34,2 milioane kWh (34,2 TWh), în creștere cu 3 TWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020. Producţia din termocentrale a fost de 10,7 TWh, în creștere cu 1,3 TWh (+14,1%). Producţia din hidrocentrale a fost de 10,5 TWh, în creștere cu 3,1 TWh (+42,1%), iar cea din centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă a fost de 5,3 TWh, în scădere cu 645,7 milioane kWh (-10,8%). Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I-30.VI.2021 a fost de 3,4 TWh, în scădere cu 0,47 TWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 868,8 milioane kWh, în scădere cu 13,8 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020.
Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 27,6 TWh, cu 7% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020. Cel mai mult a consumat economia – 20,3 TWh (cu 6,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut), ceea ce indică și reluarea creșterii economice. Și populația a avut un consum mai mare: +8,3%, adică în plus cu 0,5 TWh, până la 7 TWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3 TWh, în creștere cu 186,2 milioane kWh (+6,5%).
De remarcat, după câțiva ani, România a redevenit exportator net de energie, adevărat, ”timid”: a exportat 3,58 TWh și a importat 3,42 TWh (-7%), ceea ce indică un excedent de 0,16 TWh la exportul de electricitate.
În schimb, a crescut importul de cărbune cu 6,1%, în timp ce producția de cărbune s-a majorat cu 24,9%, ceea ce ”se vede” și în producția de energie în termocentrale (care a crescut cu 14,1%). Cel mai mult a crescut importul de gaze naturale, cu 28,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), în perioada ianuarie – iunie 2021, România a importat 17 TWh de gaze naturale, la prețuri între 64 și 78,96 lei/MWh. Pe de altă parte, dacă în perioada ianuarie – aprilie exporturile românești de gaze au fost, practic, nesemnificative, începând cu luna mai au fost destul de mari: în luna mai s-a exportat o cantitate de 1,2 TWh, iar în luna iunie – 1,18 TWh, la prețuri de 80 – 82 lei/MWh.
