Producătorii din industria alimentară, colectorii de deșeuri de ambalaje și Ministerul Mediului nu au ajuns la niciun rezultat în ceea ce privește suprataxa pentru neîndeplinirea cotei de colectare a deșeurilor de ambalaje. De doi ani există o lege prin care se impun astfel de penalități pentru neatingerea țintelor de colectare, dar situația s-a acutizat după contralele făcute de autorități și după ce acestea au descoperit grave nereguli în ceea ce privește raportările. Producătorii amenință cu reclamații la foruri europene, iar Ministerul Mediului își menține poziția privind necesitatea demersurilor în vedere creării mecanismelor necesare atingerii țintelor de colectare selectivă, inclusiv prin suprataxele invocate.
La sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) s-a desfășurat, joi, 21 ianuarie 2016, o întâlnire între conducerea MMAP, a Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) și reprezentanții industriilor din România, pe tema recuperării de pe piață a deșeurilor rezultate din ambalaje.
Legea nr. 249/2015, adoptată de Parlament în toamna anului trecut, a introdus noi elemente în sistemul de colectare a deșerilor de ambalaje care au bulverat piața de profil. Mai exact, s-a introdus obligativitatea marcării și identificării ambalejelor pentru fiecare produs în parte, făcând imposibilă colectarea deșeurilor de ambalaje în realitate. Acest lucru este completat de penalitatea de 2 lei/kg de ambalaj pentru diferența de deșeu de ambalaj necolectat față de ținta stabilită. În acest caz, cei mai afectați sunt producătorii care folosesc ambalaje din sticlă, cu cel mai mare rulaj fiind producătorii de vin. Și ca situația să fie total negativă, autoritățile au intensificat controalele și au constatat mari nereguli în raportările privind deșeurile colectate, în special cele făcute de organizațiile de transfer de responsabilitate (n.r. – OTR; potrivit legii, responsabilitatea colectării viitoarelor deșeuri de ambalaje poate fi transferată de producători către organizații specializate, acreditate de Ministerul Mediului). Așa că OTR-urile au anunțat producătorii că, pentru lunile noiembrie și decembrie 2015, de când a început să se aplice Legea nr. 249, nu vor mai onora contractele.
În aceste condiții, producătorii din industria alimentară au anunțat că vor fi nevoiți să crească prețurile și cu 30% dacă autoritățile nu vor lua măsuri de reducere a acestei penalități, plus o prorogare a termenului de depunere a declarațiilor cu cantitățile de ambalaje puse pe piață în 2015, termen care este 25 ianuarie 2016.
Insolvență vs infringement
”Situația actuală are două variante. Fie intră în insolvență firmele care nu și-au făcut treaba, fie Comisia Europeană deschide procedură de infringement pentru neîndeplinirea țintelor de colectare a deșeurilor de ambalaje, pentru care România, adică noi toți, să plătească o amendă, care poate ajunge la 200.000 de euro/zi”, a declarat Corina Lupu, secretar de stat în cadrul MMAP pentru domeniul Mediu.
”Riscul declanșării procedurii de infringement în domeniul deșeurilor de ambalaje a fost evidențiat de controalele fiscale derulate de Administrația Fondului pentru Mediu la organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR) angajate de agenții economici pentru recuperarea deșeurilor de pe piață. Controalele desfășurate în 2015 au identificat o serie de nereguli în acest sistem, dintre care, cea mai gravă se referă la raportarea de către OTR a unor cantități fictive de deșeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalități fiscale pentru 6 din cele 10 OTR din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Dincolo de ceea ce a dispus AFM, cazul a fost trimis mai departe și către Parchetul General, pentru verificare și stabilirea măsurilor, conform legii”, a spus demnitarul. De altfel, potrivit comunicării oficiale a Parchetului General, potențialul prejudiciu al acestor activități se ridcă la peste 54 milioane de euro.
De altfel, producătorii au declarat căun reciclator, cu doar o zi înainte de întâlnirea de la minister și de descinderea DNA la o mare firmă de salubritate din București, a stornat o factură pentru 53.000 de tone de deșeuri de ambalaje. La o penalitate de 2 lei/kg, suma totală de plată reprezentată de factura stornată este de 106 milioane de lei.
Corina Lupu a ținut să precizeze că amnistia fiscală, solicitată de producători, nu este o soluție, ”aceasta nu ar face decât să întrețină o piață neagră a deșeurilor, descoperită în urma controalelor AFM. În același timp, o astfel de măsură ar amâna atingerea țintelor și, implicit, ar genera un infringement care s-ar răsfrânge asupra populației. În plus, această măsură nu ar afecta eventuale penalități care ar putea fi impuse la plată, deoarece legislația nu poate fi aplicată retroactiv. În privința celorlalte solicitări ale producătorilor, acestea vor fi evaluate după 25 ianuarie 2016, dată la care producătorii trebuie să depună la AFM declarațiile privind cantitățile colectate în anul 2015. Abia atunci când vom avea o estimare corectă a cantităților reciclate putem să știm în ce măsură țintele de reciclare au fost atinse și vom putea ști care este impactul real în piață. Ministerul Mediului dorește să contribuie la susținerea acestor industrii, dar și la crearea unui sistem funcțional, durabil și conform cu legea. Trebuie să ținem cont că măsurile UE în acest domeniu se vor înăspri odată cu adoptarea pachetului economie circulară, care va impune o recuperare a deșeurilor de 90% până în 2030”, a adăugat Corina Lupu. De remarcat, pentru anii 2012 și 2013, OTR-urile au anunțat îndeplinirea țintelor de colectare, dar, începând cu controalele din 2014, situația s-a schimbat radical.
În privința semnalelor producătorilor privind creșterea prețurilor produselor, reprezentantul MMAP a afirmat că: ”această atitudine este nejustificată, mai ales că până în acest moment nu au fost stabilite penalități pentru niciunul dintre producători. Pe de altă parte, în cazul neatingerii țintelor, este la fel de anormal să transferi către cetățeni dobânzile și penalitățile de întârziere datorate nerespectării legii, care, în astfel de situații, permite inclusiv măsura de eșalonare a plății. Mai mult decât atât, considerăm că acest cost ar fi trebuit ajustat de la bun început, din momentul în care legea a intrat în efect, în urmă cu aproximativ 10 ani.”
În ceea ce privește reducerea penalității de 2 lei pe kg, acest lucru nu este de dorit, deoarece reprezintă un instrument pentru stimularea reciclării și descurajarea depozitării la groapă. Argumentul prezentat de producători, care se referă la faptul că alte state au costuri mai mici, este irelevant, deoarece în acele state cultura reciclării funcționează, acestea depășindu-și cu mult țintele propuse.
Pentru stimularea managementului sustenabil al deșeurilor și pentru a crește rata de recuperare/conservare a resurselor naturale primare, MMAP are în vedere deblocarea sistemului de trasabilitate al deșeurilor, dar și instrumente precum ”platești pentru cât arunci”, sisteme îmbunătățite de depozit-returnare, în special pentru deșeurile din sticlă, precum și susținerea industriei de reciclare. De remarcat, legea va fi amendată, urmând să fie înlăturată obligativitatea marcării și colectării strict a propriilor ambalaje, a declarat secretarul de stat Corina Lupu.
Ajutor de la Cioloș
Producătorii din industria alimentară vor cere ajutorul premierului Dacian Cioloș pentru deblocarea acestei situații, se arată într-un comunicat de presă al Federației Naționale Pro Agro.
”Federaţia Naţională PRO AGRO a constatat că nu s-a desprins din partea autorităţilor publice centrale prezentarea unei soluţii legale de îndreptare a inechităţilor legislative, cu toate că propunerile noastre au fost pertinente şi în concordanţă cu respectarea prevederilor legale naţionale şi comunitare şi anume: modificarea cuantumului suprataxei de 2 lei/kg ambalaj stabilite prin OUG 196/2005 modificată de OUG 31/2013 similar altor state UE vecine (Ungaria – 0,27 lei)”, se menţionează în comunicatul federaţiei.
De asemenea, PRO AGRO a solicitat regândirea întregului sistem de reciclare în care să se stabilească responsabilităţile pentru fiecare actor implicat în procesul de punere pe piaţă – colectare – selectare – reciclare – verificare – control. Federaţia a cerut și prorogarea termenului de 25 ianuarie la care se emit deciziile de plată în sarcina producătorului până la o dată rezonabilă la care să existe o evaluare a volumului de ambalaje reciclate în 2015 şi a unui nou mecanism de punere în aplicare începând cu 2016.
Nu în ultimul rând, se doreşte crearea unui grup de lucru în cadrul căreia să fie cooptaţi toţi actorii, începând cu operatorii economici care pun pe piaţă ambalaje, cât şi reciclatori, autorităţi ale administraţiei publice locale care colectează, alături de reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi instituţiilor coordonate, pentru a se elabora un proiect de act normativ care să ţină cont de specificitatea României şi identificarea unor resurse bugetare pentru implementarea unor măsuri de stimulare şi încurajare a reciclării de către consumatorul final.
„În orice caz, operatorii economici care au ales soluţia prevăzută în lege de a transfera responsabilitatea către OTR-uri vor fi dublu taxaţi începând cu 25 ianuarie, dacă nu se ia o măsură, pe de o parte prin achitarea contractului către organizaţiile de preluare a responsabilităţilor de transfer (OTR-uri), iar pe de altă parte de către AFM, prin achitarea penalităţilor de 2 lei fără, însă, ca obiectivul final pe care România şi l-a asumat în faţa Comisiei Europene, de a recicla un anumit procent de ambalaj pus pe piaţă, să fie atins. În cazul în care instituţiile din România nu vor face demersurile legale necesare salvării producătorilor din sectorul agroalimentar românesc, ne rezervăm dreptul de a sesiza instituţiile europene abilitate în acest sens pentru a evita obligarea producătorilor să suporte suprataxarea doar pentru că au respectat legea”, se mai menţionează în comunicat.
