Nu stăm foarte rău cu irigațiile, este concluzia președintelui PSD al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, la o dezbatere organizată de comisie privind irigațiile, în condițiile în care e manifestă secetă severă. Interesant este faptul că nici reprezentanții PNL nu au contestat situația, deși datele prezentate de autorități nu arată rezultate notabile. Mai mult, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a condamnat lucrările de reabilitate a infrastructurii principale de irigații în zone cu dedicație. În schimb, secretarul de stat, membru important în PNL, l-a contrazis, susținând că au fost făcute lucrări acolo unde a fost cazul. Domeniul irigațiilor a fost unul dintre principalele preocupări ale Guvernelor PSD, pentru impactul economic și de imagine generat de acesta. În rest, și parlamentarii, și autoritățile executive se gândesc la legi și bani europeni care să mai susțină planurile de reabilitare a sistemului de irigații.
Până acum, Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are contracte multianuale încheiate cu potențialii beneficiari de irigații pentru o suprafață de peste 881.000 ha, din care posibil de irigat sunt 708.700 ha, a declarat George Scarlat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în cadul dezbaterii organizate, marți, de Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților. Dezbaterea a avut ca scop analiza situației sistemului de îmbunătățiri funciare, în prim plan fiind activitatea de irigații, situația suprafețelor pe care se aplică udări, suprafața irigată, strategia în sectorul irigații, obiective de investiții cu finanțare europeană și națională în sector. Statisticile ANIF arată că au fost udate 363.000 ha. „Nu cred că suntem nici la 300.000 ha la prima udate (n.r. – suprafața efectiv irigată). Preconizăm ca până la sfârșitul anului agricol să se ajungă la irigații pe 700.000 ha”, a spus Scarlat.
Fără lucrări cu dedicație
Alexandru Stănescu, președintele PSD al Comisiei pentru Agricultură, a ținut să știe care este opinia oficialului, PNL, de la Ministerul Agriculturii în ceea ce privește investițiile în infrastructura principală de irigații. „În spațiul public s-a spus că au fost făcute lucrări în special în județele Olt, Teleorman și Giurgiu”, a spus Stănescu. Cele trei județe sunt cunoscute ca fiind fief PSD. Chiar și ministrul Agriculturii a atras atenția asupra lucrărilor demarate cu predilecție în aceste zone, pe vremea Guvernelor PSD. Oficialul de la Agricultură a fost cât se poate exact. „S-au făcut lucrări unde a fost nevoie”, a spus George Scarlat.
Pe de altă parte, același oficial a atras atenția asupra rezultatelor proaste în ceea ce privește derularea lucrărilor în cadrul Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România (PNI). PNI are la dispoziție un miliard de euro, dar alocările din primii ani sunt foarte modeste. „Din cele aproape 2 miliarde de lei, mai exact 1,975 miliarde de lei, doar 11% din sumă a fost cheltuită”, a spus Scarlat, care a atras că, din 86 de proiecte din cadrul acestui proiect, 46 sunt în execuție, iar 11 s-ar putea închide în acest an.
Nevoie mare de bani
Singurele contre, firave, între reprezentanții PSD și PNL s-au rezumat la alocările bugetare pentru susținerea PNI și, în consecință, rezultatele înregistrate. Dacă secretarul de stat a reclamat sumele mici destinate programului, începând cu 2016, șeful Comisie pentru Agricultură susține că doar 200 milioane de euro ar ajunge pentru închiderea lucrărilor a 46 de proiecte. De fapt, și George Scarlat a pus accent pe nevoia de fonduri pentru ducerea la îndeplinire a PNI. „Am alocat 256 milioane de lei. De fapt, trebuia 250 milioane de euro. Cu această sumă se închid 11 proiecte. Cu încă 20 milioane de lei se pot finaliza alte 5 proiecte (n.r. – pentru infrastructura principală de irigații)”, a spus demnitarul.
Secretarul de stat a atras atenția că Ministerul Agriculturii a avut deja discuții cu Ministerul Fondurilor Europene pentru identificarea unor sume ce au rămas nefolosite la alte programe și care pot fi dirijate către irigații. „Am vrea aproximativ 100 milioane de euro din fonduri europene pentru infrastructura principală. Există riscul ca să nu se irige pentru că nu sunt corelate investițiile în infrastructura secundară cu cea principală și invers”, a spus George Scarlat.
Ministerul Agriculturii se gândește la „o rezervă” de la Ministerul Fondurilor Europene pentru achiziția de echipamente de irigat. „De exemplu, pot fi granturi de 5.000-6.000 de euro sau subvenționarea a 50% din preț. Se lucrează”, a spus secretarul de stat, care a precizat că irigațiile sunt afectate de „lipsa de predictibilitate în afaceri și lipsa echipamentelor pentru irigații”.
Cea mai dură atenționare a venit din partea deputatului Daniel Cosntantin, fost ministru al Agriculturii. El a atras atenția că România beneficiază de 435 milioane de euro fonduri europene pentru infrastructura secundară de irigații, cea care este în administrarea directă a fermierilor. Potrivit regulamentului, infrastructura secundară trebuie conectată cu cea principală în 3 ani de la finalizarea proiectelor. „Trebuie făcută o analiză să se vadă dacă se respectă această condiție. Să nu ne trezim că trebuie să recuperăm banii de la fermieri. Ei nu au nicio vină că statul nu și-a făcut treaba, Cred, sper să nu ajungem în această situație”, a completat fostul ministru Daniel Constantin.
Concluzia dezbaterilor a tras-o președintele Comisiei pentru Agricultură, Alexandru Stănescu: „nu stăm foarte rău cu irigațiile”.
