Agricultura cu reușite multe și mărunte

Agricultura a înregistrat progrese însemnate, dar obiectivele stabilite de autorități sunt fără anvergură, este concluzia participanților la ZF Agribusiness. Dacă ministrul Agriculturii a prezentat reușite pe linie, 2017 fiind un an de excepție, alții și-au arătat scepticismul în ceea ce privește impactul macroeconomic al programelor promovate de ministerul de resort. Cert este că s-au plătit subvențiile, iar grâu s-a făcut.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a ținut să arate, încă o dată, performanțele autorităților în ceea ce privește plata avansurilor la subvenții, în special. „Peste 80% dintre fermieri au primit subvenţiile pe suprafaţă până la această dată, ceea ce înseamnă că din bugetul statului au plecat în conturile fermierilor 860 de milioane de euro, exact când câmpul o cere. Fermierii au însămânţat deja în miezul epocii optime 85% din suprafaţa programată”, a declarat ministrul Daea, luni, la ZF Agribusiness. Banii sunt plătiți, inițial, din bugetul de stat, pentru ca, apoi, să fie decontați de Uniunea Europeană, „în contextul în care banii au fost daţi în condiţii corecte ca să nu existe dezangajări de fonduri. Şi România nu are dezangajări. Iată că prin FEGA (n.r. – Fondul European de Garantare Agricolă) sunt în ţară peste 99,18% din fonduri şi demult, nu de acum”, a spus Daea.

Goana autorităților după banii europeni este pe deplin justificată, având în vedere impactul pe care aceștia îl au asupra bugetului național, amenințat de posibilitatea deficitului excesiv. Iar banii europeni ar putea atenua situația.

Programe de succes

Cea mai interesantă evoluție a avut-o programul de tomate lansat de Ministerul Agriculturii, în care, până acum, s-au înscris peste 9.500 de producători. „Nu ne aşteptam la un rezultat atât de bun, dar pentru că mulţi producători de legume au văzut că au primit banii în primul ciclu au creat spaţii noi şi aşteptăm ca în lunile următoare să vedem tomatele pe piaţă. Programul are două etape legate de ciclul de producţie, primul s-a încheiat şi 4.378 de producători care s-au înscris în program au cultivat, au produs, au vândut, au desfiinţat cultura şi au încasat şi banii în momentul în care au putut aduce la minister deconturile pentru cantitatea de 2.000 de kilograme pe care trebuia obligatoriu să o vândă ca să beneficieze de subvenţii. Ciclul II înseamnă producerea de tomate în perioada octombrie, noiembrie şi decembrie şi în acest ciclu s-au înscris şi au plantat şi acum valorifică produsele mai mult de 4.000 de legumicultori”, a declarat ministrul Daea.

Perioada de aplicare a programului a fost modificată, în ședința Guvernului din 16 octombrie 2017, prin care se acordă ajutorul de minimis de 3000 de euro pentru roșiile vândute începând cu 23 octombrie, și nu 1 noiembrie, cum era stabilit inițial. „33 de producători au depus deja deconturile, urmând ca şi ceilalţi să o facă ca să îşi ia banii”, a precizat ministrul Daea. Ceea ce presupune că acești producători au reușit performanța să vândă câte 2.000 kg de tomate, să întocmească și să depună documentele necesare pentru încasarea subvenției, în doar 5 zile.

Ministrul Agriculturii a făcut declarații, pentru prima dată, despre piedicile pe care le-a întâmpinat la elaborarea și aplicarea acestui program. Acesta a explicat că programul de tomate s-a constituit foarte greu, „chiar mult prea greu ştiind că în ţară ai specialişti în domeniu”, însă mulţi dintre aceştia „erau în afara realităţii”. În opinia acestuia, producătorii care s-au înscris în program nu au primit niciun leu înainte, „au fost determinaţi doar cu entuziasm” şi cu garanţia că vor avea sprijinul financiar prevăzut dacă vor realiza producţia şi o vor valorifica.

Potrivit ministrului, astfel de programe vor fi extinse şi către alte produse deficitare identificate în balanţa comercială, însă acest lucru nu se va întâmpla din 2018, pentru că atunci va intra programul privind susţinerea suinelor.

„Am un regret în ceea ce priveşte programul privind susţinerea suinelor. Îl doream şi pe acesta implementat în acest an, dar din nefericire nu l-am realizat. Acesta se află în Parlament pentru a-l modifica în funcţie de cele stabilite cu Uniunea Europeană”, a adăugat Petre Daea.

Tot fără pășunat iarna ar fi bine

Ministrul Agriculturii a mai adus în discuție o problemă, cea a pajiștilor, care ar putea aduce un aport important în creșterea animalelor.

„România are cea mai valoroasă resursă din Uniunea Europeană, care încă nu este valorificată şi vorbim aici de 4,8 milioane de hectare care din nefericire au fost uitate din punct de vedere agronomic. Până în acest an foarte puţini s-au gândit la amenajamentele pastorale. Aceste suprafeţe, de 4,8 milioane de hectare, şi am mai spus, cât Elveţia, Olanda şi Belgia la un loc, reprezintă resursa fundamentală pentru zootehnie, pentru cele două specii: ovina şi taurina de carne. Au fost foarte puţine lucrări agroameliorative pe aceste suprafeţe”, a spus ministrul Agriculturii.

Daea a precizat că pe aceste suprafeţe trebuie realizate trei lucrări importante, respectiv creşterea masei vegetative, păşunatul raţional şi o infrastructură necesară pe păşuni pentru asigurarea apei pentru animale. Ministrul a atras atenția, din nou, că este nevoie ca pajiștile să nu fie folosite tot timpul anului, pentru că este nevoie de „perioade de linişte pentru plante ca să se refacă”.

Potrivit Legii vânătorii, în perioada 6 decembrie – 24 aprilie, nu se pășunează, lucru neacceptat de către ciobani, care susțin că pe terenurile lor fac de vor. Divergențele au fost atât de mari, că, la sfârțitul lui 2015, Parlamentul a fost luat cu asalt de către ciobani. Sub presiune, parlamentarii au dat unele derogări pentru detensionarea situației. Ministrul Daea, pe atunci deputat, a susținut necesitatea ca pășunile să nu fiee exploatate intensiv, pentru a nu se deteriora. Și acum, ministrul este pe aceeași poziție, dar fără a lua o decizi clară, doar exprimându-și speranța că ciobanii vor înțelege să nu pășuneze excesiv și să lase timp de refacere.

Agricultura – standarde joase

„Dacă alocarea la timp a subvențiilor și programul cu lâna sunt obiective naționale în agricultură, atunci standardele noastre sunt foarte joase”, a declarat Cristian Popescu, avocat asociat la firma Popovici Nițu Stoica & Asociații. De altfel, acesta a fost cel mai vehement în ceea ce privește politicile promovate de Ministerul Agriculturii. El a atras atenția asupra necesității modificării și adaptării legislației pentru a permite dezvoltarea în domeniu.

„De exemplu, subvențiile nu sunt considerate produse financiare, deși Curtea de Conturi a UE le cotează așa. România dă subvenții, dar nu verifică ce se face cu ele. Beneficiarii nu pot cesiona subvențiile către furnizorii de inputuri, dar își pot cumpăra Mercedes”, a atras atenția Popescu. Avocatul a dat ca exemplu alte lipsuri legislative care afectează bunul mers în agricultură. Nu există o reglementare privind schimbul de folosință a terenurilor, nu avem o lege a comasării, pe care Serbia și chiar Republica Moldova o au, iar cadastrul terenurilor agricole s-a făcut în numai 29 de localități, în condițiile în care România sunt 3.000. „Administrația Domeniilor Statului (n.r. – administrează terenul agricol proprietate de stat) este o instituție vetustă, care funcționează după o lege din 2001. Iar nivelul redevențelor pentru terenurile concesionate și arendate sunt la 40-50% față de nivelul național. Acestea sunt probleme structurale, ce țin de modificări legislative”, a completat avocatul Cristian Popescu.