Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) a explicat de ce țara noastră nu a participat la studiul european privind dublul standard la alimente. A vrut ca România să-și păstreze neutralitatea pe perioada președinției Consiliului UE, a susținut președintele ANPC. Dar la etapele următoare ale studiului România va fi prezentă, a dat asigurări oficialul de la ANPC. La sfârșitul lunii iunie, a fost dat publicității studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei privind dublul standard la alimente, la care au participat 19 state.
„A fost decizia noastră” de a nu trimite probe în cadrul studiului european de evaluare a diferenţelor privind compoziţia produselor alimentare, a declarat preşedintele ANPC, Marius Pîrvu, joi, la prezentarea bilanţului activităţii Ministerului Economiei. „Când a existat acea solicitare, noi am preluat Preşedinţia. Am considerat că trebuie să fim neutri faţă de acest subiect. Prima etapă a fost numai studierea etichetei”, a adăugat Marius Pîrvu. Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a declarat că nu a fost la curent cu faptul că ANPC a luat decizia de a nu trimite probe la studiul european privind dublul standard alimentar.
De fapt, președintele ANPC a încercat să minimizeze rezultatele studiului la care au participat 19 state membre, declarând că partea cea mai importantă, cea referitoare la testarea compoziției și a gustului produse, abia urmează. De altfel, el a precizat că „preferinţele consumatorului nu sunt luate în calcul în viitoarea directivă europeană”.
Mai multe state comunitare din vechiul bloc socialist au început o campanie susținută, încă din 2017, prin care au denunțat dublul standard al produselor alimentare. Mai exact, produse cu etichete identice sunt mai proaste calitativ în estul Europei decât în Vest. Rezultatul a fost că, în cele din urmă, la nivel comunitar s-a recunoscut existența acestei situații, combătută de producători pe considentul obiceiului de gust al fiecărei țări, dar și pe cel al prețului, care trebuie să fie mai mic în Est, compatibil cu veniturile oamenilor.
De aceea, a fost dispusă efectuarea unui studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere), la care au fost invitate să participe toate statele membre; au răspuns 19, dintre care toate din fostul bloc socialist, mai puțin România. De altfel, autoritățile române au fost destul de precaute în a participa la acțiuni care să arate acest dublu standard.
În cadrul studiului Centrului au fost analizate aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE. 9% din produsele comparate aveau o compoziție diferită, deși partea din față a ambalajului era identică. Alte 22% din produse aveau o compoziție diferită, în pofida faptului că partea din față a ambalajului era similară. Studiul nu a demonstrat existența unui model geografic consecvent. „Pe baza noii metodologii elaborate, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor”, preciza, pe 24 iunie 2019, Comisia Europeană.
