Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României și Ungariei pentru modul în care cele două state au reglementat comerțul cu produse alimentare. Legislația incriminată se aplică în special marilor retaileri, cu scopul de a-i determina să fie mai deschiși către producătorii locali. În România, Legea 321 este cea combătută, prin acest act normativ fiind introdusă obligativitatea ca 51% din anumite produse să provină de pelanțul scurt de aprvizionare.
„Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Ungariei și României pe motiv că normele lor naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare contravin legislației UE”, se arată într-un comunicat al CE. În Ungaria, o nouă lege prevede obligația comercianților cu amănuntul de a aplica aceleași marje de profit pentru produsele agricole și alimentare interne și pentru cele importate, în ciuda faptului că prețul produselor importate este condiționat de fluctuații ale cursului de schimb valutar. Aceasta ar putea să descurajeze vânzările de produse agricole și alimentare importate față de cele naționale. Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că un astfel de obstacol ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor (articolul 34 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, TFUE).
În România, marilor comercianți cu amănuntul li se cere să achiziționeze cel puțin 51 % din produse alimentare și agricole de la producătorii locali. Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor. Aceeași lege prevede, de asemenea, obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE). În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive.
„Nici Ungaria, nici România nu au furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile ungare și române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie”, precizează comunicatul.
Lege disputată
Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cunoscută drept Legea supermarketurilor, a suscitat vii discuții la nivel politic și comercial. Cunoscută ca inițiativă PNL, modificarea înregistrată de lege a fost combătută susținut, dar nu foarte vocal, de către PSD, având în vedere că toți producătorii agricoli au susținut această lege. Pe de altă parte, reprezentanții marilor lanțuri de magazine au reclamat încălcări ale legislației comunitare în materie de liberă circulație a mărfurilor; de altfel această procedură de infringement a apărut ca urmare a sesizărilor făcute de aceștia. Consiliul Concurenței și-a arătat susținerea pentru Legea 321, dar a precizat mereu că este nevoie de unele modificări pentru a pune în corelare cu legislația națională în domeniu.
Legea trebuia să intre în vigoare la jumătatea lunii ianuarie 2017, dar, în lipsa normelor de aplicare, ce trebuiau să fie promovate de către Ministerul Agriculturii, aceasta nu se aplică.
Îngrijorări și nu prea
Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a UE, Răzvan Horaţiu Radu, subsecretar de stat în MAE, a afirmat la Parlament că există pentru România o procedură de infrigement, prin prima ei etapă, numită punere în întârziere – comunicată miercuri de Comisia Europeană, care vizează Legea 150/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, informează Agerpres.
„România va avea la dispoziţie două luni în care să răspundă îngrijorărilor Comisiei. Nu am apucat încă să vedem toate detaliile Comisiei, pentru că undeva în cursul serii vom primi toate aspectele semnalate. Nu sunt însă nişte noutăţi pentru noi pentru că încă de anul trecut am primit din partea Comisiei Europene o serie de solicitări. Erau practic două trei articole din lege care ridicau o serie de îngrijorări, însă din punctul nostru de vedere această dezbatere este o oportunitate pentru a reuşi să avem un cadru legislativ adecvat, articulat şi conform atât intereselor economice interne pe de o parte, dar şi exigenţelor legislaţiei europene pe de altă parte. Vreau să subliniez că avem o procedură de infrigement prin prima ei etapă care se numeşte punere în întârziere”, a afirmat miercuri la Senat Răzvan Horaţiu Radu, care a participat la o masă rotundă organizată de Comisia de afaceri Europene şi Comisia de agricultură din Senat.
Cele trei articole care sunt supuse sancţiunii judiciare de către Comisia Europeană din Legea privind comercializarea produselor alimentare vor fi modificate, iar în cel mult două săptămâni vom face o dezbatere pe aceste articole, a declarat preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Ioan Munteanu.
„Ţine de noi să facem aceste modificări, dacă vom fi capabili. Am început deja consultările cu toţi beneficiarii legii, care au primit şi documente scrise de la noi pentru a-şi spune punctele de vedere. Nu vrem să mai facem acum o dezbatere în care să se certe între ei. Vrem să sintetizăm ceva, iar la sfârşit să-i chemăm şi să propunem variante de lucru. Noi credem că în două săptămâni vom face o dezbatere pe aceste articole. Avem soluţii pentru modificarea lor”, a precizat Munteanu.
