Seceta tradițională din România a reușit să usuce, până acum, aproape 400.000 ha de culturi, pentru care statul, bineînțeles, se pregătește să dea despăgubiri. Este pentru prima dată când ministrul Agriculturii, oricare ar fi el, a anunțat că nu vor beneficia de despăgubiri fermierii care aveau posibilitatea să irige și nu au făcut-o. Situația cu păgubiții de secetă care au precontracte pentru irigații se repetă an de an, dar nimeni nu a luat nicio măsură, chiar dacă din partea presei au mai fost solicitări pentru reglementarea situației. Este foarte probabil ca și în acest an să nu se întâmple nimic, având în vedere alegerile generale din toamnă.
„În zonele unde fermierii au avut posibilitatea de a iriga şi nu au făcut-o, nu vor primi despăgubiri, chiar dacă vor înregistra pagube din cauza secetei”, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, informează Agerpres. „Noi am băgat apă pe canale pentru 385.000 de hectare şi s-au irigat în jur de 136.000 de hectare. Am alocat 30 de milioane de lei pentru un minimis prin care subvenţionăm energia electrică, astfel încât apa utilizată pentru irigaţii să fie mai ieftină, dar fermierii se plâng că şi Apele Române le percep un preţ mare pe apa în sine”, a precizat Irimescu.
Din raportările primite până în prezent la MADR reiese că seceta „a pârjolit” circa 350.000 de hectare cultivate în special cu porumb şi floarea soarelui, iar zonele cele mai calamitate sunt cele din sudul ţării şi nordul Moldovei. „E foarte posibil ca suprafeţele afectate să mai crească. Se fac evaluări de către comisiile constituite pe lângă prefecturi în funcţie de cât calamitate sunt culturile, de 30%, 50% sau 70%, pe urmă se centralizează şi vedem cum vom acorda despăgubirile”, a spus ministrul Agriculturii.
Statistici descurajante
Potrivit ultimelor statistici ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, din 8 august 2016, erau încheiate contracte multianuale și sezoniere, un fel de precontracte, pentru suprafața de 343.252,5 ha și se irigase efectiv pe 100.026,1 ha, adică 29,14% din suprafața contractată, în creștere cu 4% față de săptămâna anterioară. În aceeași perioadă a anului trecut, la 10 august 2015, erau contractate 310,564,6 ha și udate 142.271,1 ha, adică 45,8% din suprafața contractată.
Pentru acest an au fost încheiate contracte multianuale în 19 județe, dar există două județe unde nu s-a irigat deloc. Este vorba de Timiș, unde erau contracte pentru 2297 ha, și Botoșani, cu 804 ha. În acest județ este cu atât mai mare dezastrul cu cât figurează în topul celor mai afectate zone de secetă din țară. Topul negativ este continuat de județul Teleorman, unde s-a irigat pe 390 ha, adică pe 1,49% din suprafața contractată, și de Prahova, cu 33,4 ha udate, adică 1,76% din totalul contractat de 1897,5 ha. La polul opus se află județul Iași, cu 79% irigații pe suprafața contractată, de 6684,2 ha. Brăila figurează cu cel mai mare contract de irigații, pe 120.656,4 ha, și unde s-a udat pe 45.944,3 ha, adică 38%; cel mai probabil, irigațiile sunt în Insula Mare a Brăilei, una din cele mai mari exploatații agricolă din Europa.
Profit garantat
Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat pentru Focus Agricol că situația se va normaliza de anul viitor, când se va introduce abonamentul la îmbunătățiri funciare, ce include și irigațiile. „Pentru acest an, tariful mediu la irigații este de 492 lei/1000 mc de apă. Într-un an normal, profitul pe care îl aduce irigațiile este de 400-500 euro/ha pentru culturile obișnuite și de 1000 euro/ha pentru culturi precum cele de sămânță”, a precizat demnitarul.
Secetă cu repetiție
O situație similară, dar la scară ceva mai mare, s-a petrecut și anul trecut. Atunci au fost identificate 1,65 milioane ha afectate de secetă exploatate de 173.500 de fermieri, adică 18% din totalul agricultorilor români. Ministrul Agriculturii de atunci, Daniel Constantin, a anunțat despăgubiri record, de 640 milioane de lei. Ulterior, în urma condițiilor impuse de ordonanța de urgență prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor, s-au depus doar 80.000 de cereri de despăgubire, iar statul a decontat mai puțin de 300 milioane de lei. Cea mai mare problemă avea relevanță fiscală, iar fermierii au preferat să renunțe la despăguiri decât să fie controlați de Fisc.
Și anul trecut a fost pusă problema despăgubirii fermierilor care nu au irigat, deși aveau această posibilitate. La vremea când fostul ministru Constantin anunța ajutoarele, la presiunea presei unul dintre liderii agricultorilor a susțiut ideea ca despăgubirile să fie acordate numai acolo unde nu se putea uda. Între timp, a abandonat ideea, astfel că acest criteriu nu a apărut în ordonanța de urgență.
Situația cu lipsa irigațiilor, seceta și plata despăgubirilor se perpetuează an de an. Chiar dacă la nivel declarativ oficialitățile anunță măsuri pentru reabilitarea sistemului de irigații, nu s-a întâmplat nimic. Pe de altă parte, și fermierii se complac în această situație; nu trebuie să facă eforturi pentru întreținerea afacerii, nu trebuie că caute cumpărători pentru marfa lor, iar prețurile cresc pe fondul reducerii producției din cauza secetei. Iar Guvernul, oricare ar fi el, are o scuză că dă bani direct agricultorilor, mai ales în ani electorali, ca să nu fie acuzat că este mită electorală.
