Întârzierile la plata subvențiilor agricole nu trebuie speculate politic, pentru că același lucru se înregistrează în toate statele Uniunii Europene, susține premierul Dacian Ciloș. Ca să înlăture acest neajuns pe viitor, primul ministru propune ființarea unui comitet consultativ unde să participe inclusiv beneficiarii. Cât privește construcția europeană, premierul este adeptul meținerii ei, dar pe principii care să corespundă noilor condiții.
„Au fost într-adevăr întârzieri în plăţile directe din acest an. Întârzieri au fost şi în alte state membre, anul acesta, dacă nu în toate statele membre, pentru că e primul an când se aplică noile scheme de plată rezultate în urma unei politici agricole comune”, a declarat premierul Cioloş la Forumul Internaţional al Alimentaţiei: Investim în viitorul agriculturii. ”Nu critic pe nimeni aici, probabil şi din motive obiective şi din motive subiective au fost unele întârzieri cu deciziile care au fost luate privind schemele de plată specifice pe care România vrea să le aplice sau nu, pentru că ştiu că au fost o serie de dezbateri cu diferitele sectoare din agricultură care şi-au dorit diferite moduri de repartizare a fondurilor pe plăţile directe şi s-au luat anumite decizii cu întârziere. S-a întârziat şi elaborarea sistemului IT de software pe baza căruia se fac plăţile şi toate lucrurile astea s-au repercutat până la întârzierea plăţilor, care au fost realizate şi care sunt în curs. Însă, dincolo de aceasta, mi se pare că nu e normal ca astfel de situaţii, astfel de probleme să fie speculate politic. E firesc să fie discuţii politice, mai ales într-un an electoral, dar cred că e important să nu depăşim o anumită limită a speculaţiilor politice legat de aceste lucruri”, a spus premierul Cioloş. Între timp, Comisia Europeană a decis prelungirea termenului de plată a subvențiilor 2015 până în octomrbie 2016, la cererea mai multor state UE, în frunte cu Franța.
În iunie, o moțiune simplă pe Agricultură a fost votată de Parlament, PSD și ALDE susținând documentul. Principala acuză se referea la întârzierile în plata subvențiilor. Adoptarea moțiunii nu presupune demiterea automată a ministrului, premierul Cioloș preferând să-l mențină în funcție pe ministrul Achim Irimescu, motiv pentru care președintele PSD cere mereu demiterea acestuia.
Pentru a preîntâmpina situații speciale, precum întârzierea plății subvețiilor, premierul vrea să propună înființarea unui consiliu consultativ pe lângă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), din care să facă parte și reprezentanţi ai organizaţiilor agricultorilor. „În săptămânile următoare, o să vă propunem un proiect de modificare a legii de funcţionare a Agenţiei de Plăţi, în care să introducem şi această structură, care să fie una formală consultativă şi care să ne permită pe viitor să putem discuta toate lucrurile astea, inclusiv atunci când apar probleme şi mai ales atunci când apar probleme din cauza proastei funcţionări a administraţiei, ele să poată să fie discutate într-un cadru organizat şi nu doar speculate politic, pentru că eu cred că pe termen lung asta nu foloseşte nimănui”, a explicat Cioloş.
Dezbatere europeană pe terenuri
Terenurile agricole au nevoie de o dezbatere la nivel european, pentru că nu ar mai trebui tratate doar ca bunuri comerciale, consideră premierul Dacian Cioloș. „Noi, când vorbim de politica agricolă comună, tratăm strict agricultorii şi tratăm alimentaţia, dar nu tratăm un alt factor de producţie important, care este fondul funciar, terenurile agricole. Terenurile agricole sunt tratate strict din perspectivă comercială a pieţei comune. (…) Nu vedem şi latura lui patrimonială, pentru că un teren agricol nu e o marfă care poate să fie vândută şi deplasată, într-o parte sau alta, aşa cum se întâmplă cu majoritatea celorlalte mărfuri”, a declarat Dacian Cioloș.
„Mă întreb dacă nu ar trebui să avem o dezbatere la nivel european şi despre valoarea asta patrimonială a terenurilor agricole. Vedeţi toate dezbaterile care au loc, inclusiv în România, să nu ne vindem terenurile la străini sau ce facem cu terenurile care nu mai aparţin comunităţilor locale. Şi cred că ar fi important ca, în viitor, chiar dacă nu introducem fondul funciar în politica agricolă comună, pentru că problematica fondului funciar ţine de politica naţională, de suveranitatea naţională a fiecărui stat şi deci nu poate să fie parte a politicii agricole comune, dar am putea avea eventual, la nivel european, un set de bune practici despre cum să tratăm problema funciară nu doar din perspectiva strict comercială, ci şi din perspectiva patrimonială”, le-a spus premierul Cioloş participanţilor la Forumul Internaţional al Alimentaţiei: Investim în viitorul agriculturii.
Crize de supraproducție
Europa trece printr-o criză acută în sectorul laptelui, a cărnii de porc, a legumelor şi fructelor, generată mai ales de embargoul prelungit impus de Rusia statelor membre UE, însă comisarul european pentru agricultură, Phill Hogan, va prezenta pe 18 iulie la Bruxelles un nou pachet de măsuri pentru combaterea problemelor din aceste sectoare, a declarat vineri ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
Pachetul financiar ar urma să ajute producătorii din domeniile afectate de criză.
De altfel, ministrul Agriculturii a participat la Luxemburg, la sfârşitul lunii iunie la Consiliul Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit), unde cel mai important subiect aflat pe ordinea de zi a vizat situația pieței și măsurile de sprijin pentru domeniile afectate de criză (lapte, carne de porc, legume-fructe), ca urmare a embargoului prelungit impus de Rusia faţă de statele membre UE.
Mai mulţi miniştri ai agriculturii din statele membre au subliniat atunci necesitatea alocării de noi fonduri din bugetul UE și solicitând introducerea de măsuri care să producă efecte reale, respectiv acordarea unei noi scheme de ajutor excepțional pentru acoperirea parțială a pierderilor de venit în sectoarele vizate.
“Din păcate, Federaţia Rusă a confirmat continuarea embargoului pentru produsele din UE, deşi, în urma discuţiilor, s-a deschis o breşă. Sunt produse pentru copii pentru care au fost stabilite o serie de contingente. Sunt semne îmbucurătoare care ne dau speranţe că, în sfârşit, într-un termen previzibil, o să reuşim să mai deblocăm puţin piaţa europeană şi să îndreptăm din nou exporturile către piaţa rusă. (…) Trebuie să găsim noi măsuri pentru a oferi producătorilor şansa de a fi cât mai competitivi pe piaţa europeană, să putem face faţă concurenţei externe”, a declarat vineri ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
Acesta apreciază că în agricultură există provocări importante ca urmare a standardelor înalte impuse de Uniunea Europeană, dar şi datorită volatilităţii preţurilor şi a schimbărilor climatice.
Miniştrii din Agricultură ai statelor membre au stabilit luna trecută ca şocul şi pierderile crizei să nu fie suportate numai de către producători, ci să fie absorbite şi de către procesatorii şi retailerii de pe lanţul alimentar.
O altă măsură discutată şi agreată de către miniştrii agriculturii a fost creşterea valorii ajutorului de minimis de la 15.000 euro, cât este în prezent, la 30.000 euro.
