Agricultorii români au toate șansele să rămână fără avansurile din subvențiile 2015, din cauza unui soft al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) care nu funcționează. Dacă problema nu se rezolvă până la sfârșitul lunii, fermierii trebuie să aștepte anul 2016. Ca situația să se complice și mai mult, nici plata despăgubirilor pentru pierderile produse de secetă nu stă mai bine. Actul normativ este prost întocmit, ceea ce reduce sensibil accesul la despăgubiri.
APIA a reușit să introducă în sistem doar 4000 de cereri de plata a avansului, și acestea făcute manual, din cauza nefuncționării programului informatic. Termenul limită de introducere a datelor în sistem este sfârșitul lunii noiembrie 2015, prelungit până pe 2 decembrie, care este prima zi lucrătoare după această dată, având în vedere că 30 noiembrie este sărbătoare națională. Cu o zi înainte, ministrul anunțase că 120.000 de cereri fuseseră introduse în sistem, după cum fusese informat și el.
Ministrul Agriculturii Achim Irimescu s-a arătat îngrijorat de situație, sperând ca situația să fie remediată în timp util, dar hotărât să pregătească fermierii pentru cel mai sumbru scenariu – neplata avansului la plățile pe suprafață. ”Este clar că sistemul nu funcționează. Le spun fermierilor că fac tot ce se poate și tot ce stă în puterea mea să băgăm banii la timp. E clar că ceea ce nu s-a făcut într-un an și jumătate nu se poate face acum”, a declarat Achim Irimescu, la Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților. De altfel, parlamentarii au cerut o consultare cu ministrul Agriculturii tocmai pentru a vedea care este situația cu plățile pentru fermieri, nu numai în ceea ce privește avansurile la subvenții, ci și cum se poate rezolva și problema despăgubirilor pentru pagubele produse de secetă.
”În două zile, dacă banii nu intră la timp este o catastrofă pentru că nu se mai primesc banii de la Comisia Europeană în acest an, aici este problema. Nu avem banii să dăm plata obișnuită, deci de abia la anul vor intra banii. Probabil către sfârșitul lunii ianuarie”, a explicat Irimescu.
Potrivit legislației comunitare, subvențiile pentru anul în curs se plătesc începând cu 1 decembrie, cu posibilitatea achitării unui avans, în 2015 de 70%, începând cu 16 octombrie. Acest avans a ajuns să fie principala sursă de finanțare a lucrărilor agricole de toamnă pentru fermierii români. În acest an, situația s-a complicat pentru că s-au schimbat regulile de întocmire a cererilor de plată, dar mai ales regulile de verificare a terenurilor pentru care se solicită subvențiile. Cum România nu are cadastru agricol, cotroalele au durat foart mult, astfel că, în cele din urmă, România a solicitat și a primit dreptul de a acorda avansurile fără control. Acum, când această situație a fost rezolvată, a intervenit problema softului nefuncțional.
Pe de altă parte, avansurile nu mai pot fi plătite după 1 decembrie, pentru că se intră în perioada standard de plată a subvențiilor, care au alte reguli de decontare din partea Comisie Europene. Iar plățile făcute de stat în decembrie s-ar acumula la deficitul bugetar, stabilitatea lui fiind amenințată deja de ale cheltuieli antamate de Guvern.
Din nou probleme la soft
Programele informatice folosite de APIA au mai dat rateuri le-a lungul timpului, în unele cazuri apelându-se la STS pentru rezolvarea problemelor. De la apariția APIA, firma Siveco s-a ocupat de partea de programe informatice, pentru ca, ulterior, să facă un consorțiu cu Teamnet. Cele două companii au trecut prin mai multe convulsii: Teamnet este legată de Sebastian Ghiță, cu probleme penale, care acum nu mai figurează ca patron al companiei, iar Irina Socol, fondatorul Siveco, chiar a fost arestată preventiv pentru evaziune fiscală.
Conducerea APIA, oricare ar fi fost ea, a invocat necesitatea continuării contractului cu cele două firme prin aceea că softul este cunoscut de acestea, iar alte companii ar avea mari dificultări de continuare a activității.
De această dată, efectele nefuncționării programului sunt mult mai mari decât de obicei, impactul financiar asupra fermierilor fiind unul evaluat la aproximativ 400 de milioane de euro ce nu pot fi încasați.
”Prima ideea este să facem programul să funcționeze și după aceea vom vedea dacă pe viitor mai lucrăm cu această companie”, a declarat ministrul Agriculturii, care s-a ferit să dea verdicte de responsabilitate. ”În momentul de față, din păcate, cineva nu și-a făcut datoria la timp pentru că s-a cerut târziu dezvoltatorului să realizeze modulul care a eșuat la prima încercare; l-am încercat a doua oară în week-end și din nou nu a mers. S-a ajuns la varianta introducerii datelor manual, care sigur că este greoaie. Eu am solicitat furnizorilor de soft să rezolve problema. Funcționarii de la Agenția de Plăți m-au informat greșit, dar deocamdată nu vom cere demisii. Vom vedea, analizăm, inclusiv vom cere corpului de control să verifice situația și sigur că cei vinovați vor fi trași la răspundere”, a declarat Achim Irimescu. Potrivit acestuia, concedierilor vor fi făcute numai pe criterii de competență. ”Cine nu și-a făcut treaba, va fi schimbat”, a completat demnitarul.
Frăție Guvern-Parlament
Analiza din Comisia pentru Agricultură a vizat în special modul de aplicare a OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015.
Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro, a prezentat deputaților cele mai importante elemente din ordonanță ce conduc la aplicarea ei parțială. ”În ordonanță se înregistrează inconsecvență. Într-o parte se vorbește de pierderi de venit, în altă parte de pierderi de recoltă. Pierderile de venit înregistrate de agricultori în urma secetei sunt mai mici, ca urmare a evoluției prețurilor, ceea ce scoate de la despăgubire foarte mulți fermieri, chiar dacă pierderile de recoltă sunt cu mult mai mari”, a spus Dumitru. În plus, s-a impus ca fermierii să aibă certificat de producător la data înregistrării pagubei, chiar dacă legislația specifică spune că acest certificat este nevoie doar la vânzare; iar agricultorii au amânat acest lucru pentru recoltare. Pe de altă parte, legea cere ca procesele verbale întocmite de comisiile de constatare să prevadă și suma de care au fost păgubiți agricultorii, imposibil de stabilit cel puțin la acea dată. ”De aceea, OUG nr. 45/2015 trebuie modificată”, a concluzionat Emil Dumitru.
”Ordonanța nu poate fi modificată. Este ajutor de stat și avizată deja de Comisia Europeană”, a punctat ministrul Agriculturii. De remarcat este faptul că toți deputații au adoptat aceeași poziție, fără nicio propunere de rezolvare ulterioară a problemei. În plus, ajutorul de stat se referă la firmele care ar trebui să beneficieze de despăgubiri, dar care nu întâmpină nicio dificultate de conformare la normele stabilite prin OUG, pentru că ele dețin datele invocate, iar relațiile comerciale le obligă la mult mai multe acte atunci când suferă pagube din cauza vremii.
”OUG nr. 45/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial la sfârșitul lunii octombrie, când nu se mai putea face nimic pentru îndreptarea situației. Noi am prezentat Ministerului Agriculturii, în vară, un proiect de act normativ pentru despăgubiri în caz de secetă. Nu a fost luat în considerare. Ca soluție, Avocatul Poporului ar putea ataca la Curtea Constituțională actul normativ, dar nu știu dacă este în interesul agricultorilor. Pentru că un astfel de proces s-ar prelungi, iar oamenii nu vor pimi niciun ban pentru o perioadă lungă de timp”, a completat Dumitru.
