România solicită autorităţilor de la Bruxelles intervenţia pentru sprijinirea producătorilor naţionali care au fost afectaţi în special de impunerea embargoului din partea Rusiei asupra produselor alimentare comunitare. Cererea a fost făcută la reuniunea Consiliului Miniştrilor Agriculturii, din 13 iulie 2015, la Bruxelles.
Preşedinţia luxemburgheză a înscris pe agenda Consiliului Miniștrilor Agriculturii două subiecte de mare interes: evoluţia situaţiei pieţelor şi proiectul de regulament cu privire la posibilitatea statelor membre de a restricţiona sau de a interzice utilizarea produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. La reunine, România a fost reprezentată de Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
“Intervenţia României privind evoluţia pieţei a evidenţiat trei importante sectoare pentru care se solicită sprijin comunitar: lapte, legume-fructe şi carne porc”, precizează documentul. Oficialii români au susţinut că este nevoie de aceste compensaţii pentru pierderile de venit, mai ales în cazul operatorilor afectaţi indirect de embargoul impus de Rusia produselor alimentare comunitare şi care nu au fost sprijiniţi nici în 2014, când a fost declaşată măsura. În plus, fenomenele meteorologice extreme – secetă, grindină – din 2015, inclusiv din România, agravează şi mai mult situaţia în sectoarele respective.
“Redirecţionarea fluxurilor comerciale către ţări terţe pentru produsele supuse embargoului – prin introducerea restituirilor la export reprezintă o altă solicitare a ţării noastre”, se arată în comunicat.
În sectorul laptelui, este necesară adoptarea unei măsuri urgente în baza prevederilor privind perturbarea pieţei, demnitarul român solicitând finanţare comunitară compensatorie. Preţul de achiziţie a înregistrat o scădere, afectând inclusiv crescătorii cu ferme de mărime medie. De remarcat, România este semnatară a solicitări statelor Vişegrad referitoare la situaţia îngrijorătoare din sectorul laptelui, aflată pe agenda Consiliului.
Un alt produs important pentru care România a solicitat adoptarea unor măsuri menite să permită echilibrarea cererii cu oferta este zahărul. În situaţia actuală, măsurile prevăzute de PAC (n.r. – Politicile Agricole Comune) nu sunt suficiente pentru a ajuta efectiv producătorii şi procesatorii, fiind necesară identificarea unor soluţii legate de stocarea privată, exportul în afara cotei şi utilizarea taxei de producţie (12 euro/tonă) pentru finanţarea acestui sector.
Chestionare pe tema OMG
Pentru facilitarea dialogului la al doilea subiect de interes Preşedinţia a pregătit un chestionar faţă de care România s-a poziţionat în sensul necesităţii realizării, de către Comisie, a unor scenarii care să evalueze posibilele consecinţe pe care le-ar avea întreruperea lanţurilor de aprovizionare cu proteina vegetală modificată genetic asupra pieţei unice. În opinia MADR, studiile ştiinţifice trebuie să prevaleze şi orice legislaţie de acest tip ar trebui să ofere criterii clare şi obiective, pe baza cărora operatorii pot agrea modul de fundamentare a deciziei de restricţionare sau de interzicere a utilizării produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, completează comunicatul.
