România trebuie să prezinte Comisie Europene, până la 1 iulie 2015, o strategie privind aplicarea programului de distribuire a laptelui în şcoli; în lipsa lui, UE poate sista ajutorul financiar alocat pentru susţinerea acestui program. Oficialii Ministerului Agriculturii dau asigurări că proiectul de stategie este gata, dar mai trebuie ajustat cu propunerile patronatelor crescătorilor de animale şi ale procesatorilor de lapte pentru a-l putea definitiva.
Programul „Laptele şi cornul”, aşa cum este el cunoscut în România, este eficient din punct de vedere economic dacă raportăm suma de până la 200 de lei alocată pe parcursul unui an şcolar pentru ca un elev să beneficieze de program la avantajele pe termen mediu şi lung ale programului, a declarat Ciprian Ciucu, director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), cu ocazia prezentării unui raport pe această temă. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană consideră „Laptele în şcoli” o investiţie strategică în viitorul cetăţenilor şi bunăstării comunităţii. Întrucât România se confruntă cu probleme similare, raportul recomandă ca statul să investească în continuare în educarea copiilor pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată prin programul „Laptele şi cornul”, dar să facă şi eforturi de promovare şi conştientizare a acestei dimensiuni în rândul profesorilor şi părinţilor.
„Sunt necesare redefinirea şi alinierea obiectivelor programului naţional cu cele ale schemei europene <Laptele în şcoli> prin care este susţinută în bună măsură iniţiativa naţională şi prin care România a atras până acum peste 40 de milioane de euro. În plus, atragem atenţia asupra necesităţii armonizării strategiilor naţionale sectoriale din domeniile educaţie, sănătate şi agricultură cu programul naţional. În acest sens se poate acorda o consistenţă în intervenţie şi un impact mai mare al programului la nivelul industriei, comunităţii, şcolii şi elevilor”, a declarat Ciprian Ciucu.
De asemenea, în raport se spune că programul „Laptele şi cornul” este o măsură importantă de sprijin economic pentru industria laptelui, una dintre cele mai semnificative segmente ale industriei alimentare din România (locul şase ca cifră de afaceri). Peste 400 de tone de lapte sunt distribuite zilnic în cadrul acestui program, respectiv 1/6 din producţia naţională de lapte (aproximativ 15%). Raportul CRPE atrage atenţia că valoarea porţiei de lapte şi corn, de 1,17 lei, inclusiv TVA, nu a mai fost actualizată (indexată) din 2008, deşi preţul de achiziţie a laptelui de la producători s-a dublat, ceea ce a scăzut atractivitatea programului pentru producători şi a afectat calitatea produselor oferite în program. Astfel, pentru a se menţine în mod real elementul de sprijin oferit industriei de lapte, raportul propune indexarea/ actualizarea sumelor alocate, în vederea creşterii calităţii şi atractivităţii produselor şi, concomitent, a impactului programului în rândul beneficiarilor.
Programul continuă cert
Sarcina de a întocmi Strategia privind programul „Laptele în şcoli” şi-a asumat-o Mnisterul Agriculturii, având în vedere că finanţarea se face prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, chiar dacă derularea programului în sine este atributul consiliilor judeţene. “Vă asigur că pe 1 iulie noi vom depune strategia la fel cum am respectat toate termenele solicitate de către Comisie, dar la nivel naţional având în vedere obiectivele principale ale acestui program partea de coordonare strategică ar trebui să se afle în altă zonă, dar partea de gestiune, fără nicio problemă, va fi în continuare dusă la îndeplinire de către Ministerul Agriculturii”, a spus George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la lansarea unui raportului CRPE.
Potrivit acestuia, noua strategie are ca principiu de bază flexibiliatea programului, astfel încât acesta să includă o mai mare varietate de produse şi să devină mai atractiv pentru copii, mai ales că regulamentul european permite o gamă foarte largă de produse, de la lapte şi până la produse fermentate şi brânzeturi. Se are în vedere o mai mare descentralizare a programului, poate chiar până la nivelul unităţilor şcolare. În acest fel, se pot asigura condiţii de participare la licitaţii şi pentru producătorii locali, care nu pot asigura cantităţi mari de lapte, cum ar fi nevoie pentru un întreg judeţ. “Poate o descentralizare ar permite inclusiv adaptarea produselor pe care le oferă în şcoli la cerinţele din acea comunitate”, a completat George Turtoi.
