Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a ținut să transmită, încă o dată, că Programul „Tomata”, foarte apreciat de legumicultori, nu va fi abandonat, dar va suferi transformări. Nu și-ar fi atins scopul, acela de a reduce importurile de roșii. De aceea, programul se va extinde și la alte culturi din spații protejate. Plus că va fi un program dedicat plantelor aromatice, având în vedere deficitul comercial înregistrat în acest caz. Între timp, Ministerul Agriculturii și ANSVSA derulează un program pe fonduri europene care vizează trasabilitatea și promovarea produselor românești.
Lista programelor de subvenționare derulate de Ministerul Agriculturii se va îmbogăți cu unele noi, rezultate în urma analizei comerțului României.
„Vor rămâne acciza la motorină, programul <Usturoiul>, <Bazna şi Mangaliţa>, programul de minimis pentru sprijinul apicultorilor. Un nou program gândesc colegii acum legat de plante aromatice, pentru că am observat în deficitul balanţei comerciale că şi aici înregistrăm un deficit comercial foarte mare”, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii, miercuri, într-o conferință de presă.
Ministrul a dat asigurări că la Programul „Tomata” nu se va renunța. „El se va extinde şi se va îmbunătăţi. Programul <Tomata> a consumat în patru ani 172 milioane de euro, iar efectul lui nu a mai venit. În patru ani importurile au crescut în fiecare an, iar acolo unde am fost sesizaţi am verificat şi ne-am dat seama că programul era atât de prost gestionat încât putea fi foarte uşor fraudat. Doar la o simplă verificare, la Olt, am găsit anul trecut 417 dosare fictive, dar cel mai important lucru care ne-a făcut să îl extindem este că majoritatea legumicultorilor, membrii şi liderii asociaţilor au spus: <Domnule ministru numai tomate există? De ce nu faceţi un program de sprijin al legumelor în spaţii protejate?>, a spus Adrian Oros.
„Împreună cu legumicultorii vom stabili care anume dintre legume vor intra în acest program <Legume în spaţii protejate>. Lumea trebuie să ştie, legumicultorii ştiu că în continuare se va derula sprijinul cuplat vegetal de 4.880 de euro pe hectar anul acesta pentru legume în spaţii protejate şi de aproximativ de 1.800 de euro pentru tomate pentru procesare. Sunt măsuri care se continuă şi merg în paralel cu acest program”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Nu se pune problema măsurilor excepționale la exportul de grâu
De altfel, ministrul Agriculturii a declarat că nu se pune problema unor măsuri extraordinare în ceea ce privește exportul de grâu. Pe plan mondial, se înregistrează o tendință de creștere a prețului grâului, pe fondul unei producții slabe în Rusia, care a decis și introducerea unei taxe semnificative la exportul de grâu.
„Cel mai important pentru noi este să asigurăm consumul intern”, a spus ministrul, care a precizat că populația consumă cam 2,2 milioane de tone, 550.000 de tone sunt pentru sămânță, iar alte 400.000-500.000 de tone pentru industria alcoolului. „Anul trecut, din cauza pandemiei, s-a consumat mai mult pentru producția de dezinfectant. Chiar și așa, producția de grâu din 2020 permite un export de 2 milioane de tone”, a spus Oros.
Anul trecut, la începutul crizei sanitare, ministrul Agriculturii a suspedat exportul de grâu; condițiile actuale nu impun astfel de măsuri, este de părere demnitarul.
Proiect POCA de 28 milioane de lei
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) derulează proiectul „Consolidarea capacității MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare”, cofinanţat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA). Valoarea proiectului este destul de mare, de 22,99 milioane de lei, din care Ministerul Agriculturii asigură 4,48 milioane de lei. Perioada de implementare este de 32 de luni, urmând a se finaliza în mai 2022. Gabriela Gîrboan, managerul proiectului, a susținut că se încearcă respectarea acestui termen, pentru că, din cauza crizei sanitare, nu au putu fi realizate anumite acțiuni. Potrivit acesteia, metodologia actuală permite prelungirea permenului de finalizare a proiectului.
Obiectivul general al proiectului este acela de a întări capacitatea ministerului agriculturii, de a elabora propuneri de politici publice în domeniul agroalimentar bazate pe dovezi, de reducere a poverii administrative pentru mediul de afaceri și implementarea unor măsuri de simplificare pentru cetățeni. Mai exact, se preconizează formularea unui pachet de propuneri de politici publice în domeniul agroalimentar (trasabilitatea și integritatea, gestionarea situațiilor de criză de piață sau epizootice, promovarea produselor agroalimentare și cuantificarea risipei alimentare), alături de implementarea unui sistem informatic integrat de management și monitorizare în domeniul agroalimentar (sistem informatic care să furnizeze date privind producția, procesarea, depozitarea, comercializarea, consum, bilanț import/export, prognoze consum intern și cerere-ofertă pe piață internă precum și pe noi piețe etc). Prin proiect, se urmărește simplificarea legislației și reducerea sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri și cetățeni și instruirea grupului țintă atât pentru aplicarea propunerilor de politici publice cât și pentru utilizarea sistemului informatic și ulterior diseminarea informațiilor către mediul de afaceri și cetățeni.
„Este vorba despre un proiect POCA pe care îl avem în derulare. Sper că rezultatele acestui proiect să ne folosească foarte mult şi la scrierea Programului Naţional Strategic, dar şi la ceea ce vom face după, privind trasabilitatea din punct de vedere al siguranţei alimentare”, a menţionat ministrul Adrian Oros, la o conferinţă referitoare la derularea programului POCA.
Totodată, Robert Chioveanu, preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), a subliniat că o aplicare eficientă a reglementărilor privind trasabilitatea permite inclusiv retragerea şi rechemarea unor produse nesigure sau neconforme pentru consumul uman.
Gândurile sunt mari cu această trasabilitate a alimentelor, care ar urma să se aplice inclusiv, de exemplu, brânzei produse de ciobani în vârf de munte. Rămâne de văzut dacă și aceștia vor vrea să intre în program.
