Marea preocupare a agricultorilor este de a se menține actualul sistem de finanțare, în condițiile în care Comisia Europeană avansează diferite formule noi, care ar putea afecta veniturile fermierilor, este concluzia participanților la conferinţa PRIA Agriculture. Nivelul de dezvoltare a agriculturii românești încă are nevoie de subvenții, iar serviciile pe care fermierii le fac pentru protecția celor din restul UE ar trebui recunoscute, susțin aceștia.
„Din punct de vedere al liberalizării pieţelor, nu întotdeauna poţi să răspunzi riscurilor care apar, nu de la un an la altul, ci de la o săptămână la alta, nu ai predictibilitatea pe care ţi-o doreşti, nu te poţi baza pe venituri care să-ţi garanteze investiţiile viitoare. Din acest punct de vedere, preocuparea noastră este să menţinem nivelul de finanţare actual, astfel încât să putem să ajungem la acelaşi nivel de dezvoltare şi dotare pe care o au celelalte state”, declarat joi Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, într-o conferinţă organizată de PRIAevents.
Potrivit acestuia, România are o agricultură duală, o agricultură a fermelor mici şi foarte mici şi o agricultură a fermelor mari. „Ca atare, trebuie să răspundem pozitiv cu politici atât pentru fermele mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii. Anul trecut sectorul agricol a adus economiei României 3,3 miliarde euro. Până acum, încasările pe care le-am făcut la buget sunt extrem de consistente, de ordinul miliardelor. Sectorul agricol românesc devine din ce în ce mai competitiv, cu bune şi cu rele. Sunt aceste discuţii legate de modul cum răspunde Europa, ce tip de politică alegem, ce alege Europa în raport cu celelalte blocuri (n.r. – de state) existente la nivel mondial. Să nu uităm că Rusia este capabilă să producă 120 milioane de tone de grâu. Singurul impediment astăzi este transportul, că îi costă 65 de euro pe tonă ca să poată să aducă în condiţii optime. Vor accepta să se ducă către aceste cantităţi comasate la o calitate destul de bună, evident cu preţuri rezonabile”, a explicat Botănoiu.
Bani pentru scut
Pe de altă parte, Laurențiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), consideră că sistemul de subvenționare practicat la nivelul UE ar trebui să recompenseze eforturile fermierilor români de la proteja piața și agricultorii europeni de produsele furnizate de țări terțe.
„Partea proastă şi ghinionul nostru că suntem scutul Europei în ceea ce priveşte piaţa la Marea Neagră, unde avem cele mai mari puteri agricole. Să recunoaştem că Rusia a luat-o tare înainte cu producţiile. Cred că ar trebui să cerem un buget suplimentar pentru efortul pe care îl facem în apărare, ţinem scutul în favoarea celorlalte ţări membre, ceea ce înseamnă costuri”, a spus Baciu.
Potrivit acestuia, România, la ora la care vorbim, este cea mai verde ţară din Europa. „Se iau aceste măsuri destul de dure la nivel european pentru că în ţările puternic industrializate ale Europei s-au sărit nişte etape pe mediu şi sunt locuri în care s-au produs adevărate dezastre. La noi nu s-a întâmplat aşa ceva. Cred că avem produsele agricole cele mai ecologice din Europa, nu numai calitate, dar şi curate. Asta datorită potenţialului pe care îl are pământul din România şi care nu necesită folosirea a prea multe îngrăşăminte, pesticide. Am început să deranjăm marile puteri agricole din Europa”, a explicat preşedintele LAPAR.
El a precizat că europarlamentarii români nu reprezintă interesele statului la Bruxelles ci se află încă în campanie electorală. „La Bruxelles, europarlamentarii români nu au nicio treabă cu ceea ce se întâmplă în România. Ei nu au înţeles până acum că sunt acolo pentru a apăra interesele statului. Ei încă sunt în campania electorală. Zilele trecute am văzut un europarlamentar că era foarte aprins şi avea ceva, deşi era întrebat de moderator de lucruri serioase tehnice, el tot o trăgea că partidul nu ştiu care a făcut, a dres. Eu cred că rolul lor este altul. Acolo, chiar dacă l-a trimis nu ştiu care partid, rolul lor este cu totul altul. Acolo trebuie să facă front comun pentru a apăra”, a mai arătat Baciu.
Doamne premiate
Doamnele din agricultura românească au fost premiate în cadrul Galei PRIA Women in Agriculture.
Premii au primit: Valeria Mirica de la Euroval 2005 SRL, Anişoara Făgăraş de la Agro Fagarali, Madlen Iuliana Lazăr, Agromad Crops, Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Cecilia Damaschin, Teodema Serv COM, Elena Tatomir, şeful Direcţiei Generale Politici Agricole, Doina Baiculescu, directorul general al Agenţiei Naţionale Fitosanitare, Maria Zalatu, Mery Ferma Mare SRL, şi Mariana Ghiţescu, Euroserv SRL.
